Traderii de petrol își vor reduce achizițiile din Rusia începând cu 15 mai

14 Apr. 2022, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Apr. 2022, 10:55 // Actual //  MD Bani

Marile firme de trading intenţionează să îşi reducă achiziţiile de ţiţei şi combustibili de la companiile petroliere controlate de statul rus, începând din 15 mai, pentru a nu încălca sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Aminrim că, în prezent, UE nu a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia pentru că unele state, precum Germania, sunt puternic dependente de petrolul rusesc. Cu toate acestea, companiile de trading au decis să îşi reducă achiziţiile de la grupul energetic rus Rosneft în încercarea de a se conforma cu terminologia din actualele sancţiuni introduse de UE şi care sunt destinate să limiteze accesul Rusiei la sistemul financiar internaţional, susţin sursele.

Termenii din sancţiunile UE oferă o excepţie pentru achiziţiile de petrol de la Rosneft sau Gazpromneft, care sunt considerate „strict necesare” pentru a asigura securitatea energetică a Europei, scrie Agerpres.

Potrivit surselor, traderii încearcă să înţeleagă care este sensul expresiei „strict necesare”. Ar putea viza o rafinărie de petrol care primeşte ţiţei din Rusia printr-un oleoduct captiv, dar ar putea să nu acopere şi achiziţionarea şi vânzarea de petrol rusesc prin intermediari. În consecinţă, traderii de petrol au decis să îşi reducă achiziţiile pentru a se asigura că respectă sancţiunile începând cu 15 mai, când intră în vigoare cele mai recente restricţii ale UE.

Firma Trafigura, un important cumpărător de petrol rusesc, a declarat pentru Reuters că „va respecta în totalitate sancţiunile în vigoare. Ne aşteptăm ca volumele tranzacţiilor noastre să se reducă şi mai mult începând din 15 mai”.

Vitoal, un alt mare cumpărător, nu a dorit să comenteze cu privire la termenul limită de 15 mai, dar anterior a spus că volumul tranzacţiilor cu petrol rusesc „se vor diminua semnificativ în al doilea trimestru pe măsură ce expiră actualele obligaţii contractuale”, urmând că înceteze să mai facă tranzacţii cu petrol rusesc la finele lui 2022.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile internaţionale impuse Rusiei au determinat deja mai mulţi cumpărători occidentali de ţiţei rusesc, cum este Shell de exemplu, să înceteze să mai facă achiziţii pe piaţa spot.

Companiile de rafinare din Europa sunt din ce în ce mai reticente la ideea de a procesa ţiţei din Rusia. Asta a perturbat exporturile Rusiei, chiar dacă achiziţiile făcute de India şi Turcia au compensat o parte din pierderi. În plus, vânzările către China continuă neîntrerupte.

Traderii de energie riscă amenzi şi prejudicii de imagine de pe urma sancţiunilor occidentale. În plus, lipsa unui embargou clar complică încheierea contractelor existente.

„Toate companiile discută cu avocaţii lor cu privire la ceea ce pot face”, a declarat o sursă de la o mare firmă de trading. „Este neclar ce va însemna asta pentru întregul lanţ de aprovizionare, pentru transportatori şi companiile de asigurări. Acolo unde sunt incertitudini, companiile vor face un pas înapoi. Livrările de petrol rusesc vor fi reduse semnificativ în viitor”, a adăugat sursa.

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 10:38 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat o nouă programă de creditare pe patru ani pentru Ucraina, în valoare de 8,1 miliarde de dolari, a anunțat premierul ucrainean Iulia Svîrîdenko.

Potrivit acesteia, fondurile vor contribui la acoperirea parțială a deficitului bugetar al statului, estimat la 136,5 miliarde de dolari pentru următorii patru ani. Unul dintre principalele condiții ale finanțării este continuarea reformelor care au asigurat stabilitatea macroeconomică și financiară în anii precedenți.

Svîrîdenko a subliniat că sprijinul FMI este esențial pentru deblocarea altor surse majore de finanțare, inclusiv un credit al Uniunii Europene în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și asistență din partea statelor G7 și a altor instituții financiare internaționale.

La rândul său, FMI a confirmat aprobarea programului și a anunțat că va transfera imediat către Kiev un prim tranș de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

„Succesul programului va depinde nu doar de sprijinul continuu al comunității internaționale pentru acoperirea deficitului fiscal și extern și restabilirea sustenabilității datoriei, ci și de determinarea fermă a autorităților de a implementa reforme structurale ambițioase și de disponibilitatea de a adopta măsuri suplimentare, dacă va fi necesar”, au transmis reprezentanții FMI.

În 2023, FMI aprobase deja pentru Ucraina un program de finanțare pe patru ani în valoare de 15,6 miliarde de dolari.

Între timp, Ungaria a blocat acordarea de către Uniunea Europeană a creditului de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, invocând oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Drujba”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat însă că Ucraina va primi „într-un fel sau altul” aceste fonduri. Potrivit ei, împrumutul a fost convenit de toate cele 27 de state membre ale UE, iar resursele sunt destinate în special acoperirii nevoilor urgente de apărare, inclusiv pentru achiziția și producția de echipamente militare avansate.

Von der Leyen a îndemnat totodată autoritățile de la Kiev să accelereze reparația conductei petroliere „Drujba”, avariată în urma unui atac cu drone, menționând că întreruperea livrărilor de la sfârșitul lunii ianuarie a afectat direct securitatea energetică a Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!