Training pentru refugiați și moldoveni vulnerabili despre Drepturile și Obligațiile Angajatorilor și Angajaților

Relația dintre angajatori și angajați este crucială pentru funcționarea eficientă pe piața muncii, iar drepturile și obligațiile acestora joacă un rol esențial în menținerea unui mediu de muncă echitabil și eficient. Subiectul este și mai sensibil în cazul persoanelor vulnerabile cum ar fi refugiații din țara noastră, dar și a moldovenilor aflați într-o situație socio-economică precară care au mai greu acces la informația valoroasă.

Ținând cont de acest aspect, organizația non-guvernamentală HEKS/EPER Moldova a inițiat în această lună, pe 24 martie, un eveniment informativ despre drepturile și obligațiile ambelor părți, mentorul trainingului fiind juristul Dorin Josan. 15 persoane au participat la discuții, majoritatea fiind refugiați din Ucraina. Specialistul a adus în prim plan aspecte legate de Codul Muncii. Astfel, cei prezenți au aflat despre condițiile de muncă pe care fiecare are dreptul să le ceară de la angajator pentru a-și securiza sănătatea. Au descoperit tipurile și procedura de încheiere a unui contract individual de muncă, dar și despre modificările și suspendarea acestuia. De asemenea, au luat cunoștință când un contract poate înceta. Nu s-a trecut cu vederea nici specificul regimurilor de muncă, contabilizarea timpului la serviciu și categoriile concedii.

Nu în ultimul rând, la training s-a vorbit despre aspectele juridice ale salariilor și alte beneficii prevăzute în contractul individual de muncă și stabilite prin lege.

Refugiații și moldovenii vulnerabili au putut să întrebe și să primească răspunsuri legate și de răspunderea disciplinară, responsabilitatea materială a angajatului și a angajatorului, controlul de stat și public asupra respectării legislației muncii.

Este important ca moldovenii vulnerabili și refugiații aflați în situație de criză să cunoască aceste aspecte și să solicite asistență și sfaturi legale în cazul în care întâmpină dificultăți în domeniul muncii. De asemenea, angajatorii trebuie să fie conștienți de obligațiile lor și să respecte drepturile angajaților conform legislației în vigoare, scopuri prioritizate de către Organizația Nonguvernamentală HEKS – EPER Moldova.

Instruirea a fost organizată la Chișinău, în cadrul Bibliotecii Naționale a Moldovei, locație în care organizația elvețiană cu sediul în Moldova inițiază periodic evenimente de instruire și informare a cetățenilor din țara noastră cu specific divers.

#HEKS/EPER Moldov #Dorin Josan #training

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.