Transnistria, călcâiul lui Ahile în negocierile cu Gazpromul. Cum Chișinăul ar putea ține în șah Kremlinul

14 Oct. 2021, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Oct. 2021, 16:50 // Actual //  bani.md

Republica Moldova deocamdată nu a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind contractul de livrarea a gazelor naturale, iar ieri a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor. Fostul deputat, Alexandru Slusari susține că pentru a ajunge la o soluție e nevoie de pornit negocieri exclusiv politice cu implicarea prim-ministrului și președintei RM . Aceste negocieri trebuie de dus în paralel pe trei dimensiuni – Rusia, România și UE.

Slusari e de părere că un argument forte al Chișinăului în negocierile cu Gazpromul este eliminarea schemei importurilor mărfurilor în Transnistria fără achitarea accizelor și TVA în bugetul de stat. Acest lucru ar însemna că sute de milioane de lei, încasate suplimentar, vor fi direcționate pentru compensații familiilor social vulnerabile la achitarea facturilor de gaz. Ce va face regiunea separatistă și oligarhii ruși cu uzina metalurgică, termocentrală și finanțarea armatei de ocupație, să găndească cei, care 30 de ani trag sforile.

”Gazoductul Iași-Chișinău poate asigura cu gazele întreg teritoriul pe partea dreaptă a Nistrului. Nu neapărat și Transnistria. Întreprinderea Vestmoldtransgaz, care gestionează gazoduct, este controlată indirect de statul român și direct de BERD. Gazul, care va veni în Moldova, tehnologic poate fi tot de la Gazprom, însă juridic el ar fi fie român, fie din alta țara europeană. În situația actuală extrem de dificilă și, totodată, cu sprijinul fără precedent din partea partenerilor externi, Moldova trebuie să discute la nivel politic cu România și Uniunea Europeană minimum reeșalonarea plăților pentru gazele livrate pe gazoductul Iași-Chișinău sau alocarea subvențiilor întreprinderii Vestmoldtransgaz din partea Romăniei sau/și UE, astfel încăt prețul final pentru Moldova să nu depășească 400 dolari pentru 1000 m3”, a mai precizat Slusari.

Ieri, a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!