Transportatorii „virusați” de criză și-au revenit. Livrările au crescut cu 18%

În 11 luni ale anului 2021, volumul transportului de mărfuri în Moldova a fost de 18 mil tone cu 17,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cel mai mare volum de transport de mărfuri – peste 80% – a fost realizat cu transport rutier – 14,8 mil. tone, ceea ce reprezintă cu 19,5% mai mult decât în ianuarie-noiembrie 2020. Cel mai mare volum de transport a revenit întreprinderilor din mun. Chișinău – 43,4%, urmat de agenții economici din regiunile de dezvoltare Centru (29,1%), Nord (19,1%), Sud (5,6%) și UAT Găgăuzia (2,8%).

Aproximativ 16,8% din transportul de mărfuri a fost efectuat cu transport feroviar – 3 milioane 013,5 tone de marfă, adică cu 12,8% mai mult decât în 11 luni 2020.

Totodată, volumul transportului de mărfuri pe cale fluvială a fost de 159 mii tone (-22,7%), pe calea aerului – 1,2 mii tone (+6,3%). În primele 3 luni ale anului 2021 s-a înregistrat o scădere lunară a volumului de transport de mărfuri – cu 16%, 24,7% și, respectiv, cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului 2020, iar din aprilie până în noiembrie – a fost o tendință pozitivă: de la 13,7% în iulie la 43,2% în aprilie.

În noiembrie 2021, volumul transportului de mărfuri în Moldova a crescut cu 33,9% față de noiembrie 2020 și a însumat 2,3 milioane de tone, în timp ce volumul transportului de mărfuri pe calea ferată a crescut cu 70,3%, iar pe rutier – cu 29,5% față de aceeași perioada 2020.

#marfuri #export #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.