Putin a dat o lovitură cruntă companiilor occidentale: A pus mâna pe 100 de miliarde de dolari cu un șiretlic

Războiul Rusiei din Ucraina început în urmă cu mai mult de 2 ori a provocat bulversări masive ale afacerilor Vestului cu Moscova, sub asaltul sancțiunilor. La rândul său, Putin a dat o lovitură cruntă companiilor occidentale din Rusia, care au părăsit țara, acestea pierzând peste 100 de miliarde dolari, bogăție care a intrat în visteria rusă.
Liderul de la Kremlin a obligat firmele străine să-și vândă activele la jumătate de preț, un șiretlic pentru a pune mâna pe avuția lor.

Regimul lui Putin a intensificat măsurile punitive la adresa companiilor care doresc să părăsească Rusia. În ciuda faptului că mii de firme occidentale s-au angajat să plece, doar 372 de companii au părăsit Rusia de la începutul războiului, potrivit Business Insider.

Companiile străine care au părăsit Rusia de când a invadat Ucraina în 2022 au pierdut 107 miliarde de dolari în procesul de ieșire de pe piață, potrivit unei analize Reuters publicate joi.

Agenția a publicat ultima dată o analiză a dosarelor și declarațiilor firmelor în august. La acel moment, companiile străine care părăseau Rusia au pierdut peste 80 de miliarde de dolari în procesul de plecare. Noile date reprezintă o creștere cu 30% de la ultima analiză.

Companiile care pleacă din Rusia pierd atât de mult în deprecieri și venituri, deoarece regimul președintelui Vladimir Putin a implementat măsuri din ce în ce mai punitive pentru firmele care părăsesc țara. Acestea includ obligarea companiilor să-și vândă activele cu o reducere de 50% și să plătească cel puțin 10% din veniturile din vânzare către bugetul federal. Washingtonul a numit astfel de plăți drept „taxe de ieșire”.
Companiile occidentale care doresc să părăsească Rusia trebuie să fie aprobate de Moscova. Firmele care operează în sectoare precum energia și sectorul bancar au nevoie de aprobarea personală a lui Putin.

Mii de companii străine s-au angajat să părăsească Rusia după ce a început războiul din Ucraina. Doar 372 dintre ele au ieșit complet de la începutul războiului, potrivit unui raport al Școlii de Economie din Kiev. Alte 502 companii sunt în proces de retragere din țară, în timp ce alte 702 companii și-au suspendat operațiunile în țară.
Printre companiile care încearcă să-și vândă activele în Rusia în acest an se numără gigantul energetic Shell, gigantul bancar HSBC, compania minieră Polymetal International și compania de tehnologie Yandex.

Vânzările lor de active însumează aproape 10 miliarde de dolari și au fost vândute cu reduceri de până la 90%, conform calculelor Reuters.

„Nu există active occidentale în Rusia care să poată fi considerate sigure sau protejate atâta timp cât Kremlinul continuă să ducă război”, a declarat Ian Massey, șeful departamentului de informații corporative la consultanța globală de risc S-RM.

În afară de reduceri de valoare și pierderi de venituri, companiile străine care pleacă au plătit și comisioane uriașe guvernului rus.
Companiile care au părăsit deja plătiseră 35,7 miliarde de ruble, sau 387 de milioane de dolari, la bugetul Rusiei din 15 martie, a raportat RBC Daily din Rusia la începutul acestei luni, citând date oficiale.

După cum s-a anunțat în decembrie, multe dintre cele mai mari nume de uz casnic occidental – companii precum McDonald’s, Starbucks și Ikea – au părăsit deja Rusia. Printre marile companii străine care încă operează în Rusia se numără Nestlé, Unilever și Mondelez.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #companii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE