Tranzitul și taxele prin Ungaria se schimbă: ce trebuie să știe transportatorii moldoveni

Începând cu 1 ianuarie 2026, tranzitul teritoriului Ungariei cu vehicule de transport rutier de mărfuri va fi permis doar pe o rețea de drumuri desemnată, informează Agenția Națională Transport Auto (ANTA).

Potrivit autorităților ungare, circulația camioanelor va fi direcționată în principal pe autostrăzi, acestea urmând a fi părăsite doar în apropierea destinației finale și pe cea mai scurtă distanță necesară. Totodată, pe anumite sectoare ale rețelei de drumuri secundare vor fi introduse restricții de circulație pentru vehiculele de mare tonaj, măsura având drept scop protejarea infrastructurii rutiere.

ANTA precizează că operatorii de transport rutier care tranzitează Ungaria sau au ca destinație finală acest stat pot fi supuși unor limitări suplimentare, în funcție de traseul utilizat. Informațiile privind rețeaua de drumuri de tranzit, condițiile de circulație și harta interactivă a sectoarelor cu restricții pentru vehiculele de mare tonaj vor fi disponibile pe pagina Punctului Național de Acces (NAP), gestionată de Compania Națională de Drumuri Publice din Ungaria.

De asemenea, Agenția reamintește că procedura de stabilire a taxelor rutiere pentru utilizarea autorizațiilor de transport rutier internațional de mărfuri pe teritoriul Ungariei a fost modificată din 1 ianuarie 2025, fiind corelată cu rata inflației.

Conform informațiilor transmise de autoritățile ungare, începând cu 1 ianuarie 2026, taxele rutiere vor fi aplicate astfel: 10.000 HUF (aproximativ 25–26 euro) pentru vehiculele cu masa totală de până la 12 tone care operează în regim bilateral, 32.000 HUF (circa 80–82 euro) pentru vehiculele cu masa totală ce depășește 12 tone în regim bilateral, 22.000 HUF (aproximativ 56–57 euro) pentru vehiculele de până la 12 tone care operează în regim de tranzit sau în/din țări terțe și 65.000 HUF (circa 165–167 euro) pentru vehiculele de peste 12 tone în regim de tranzit sau în/din țări terțe, toate sumele fiind valabile pentru cursele tur–retur.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#drumuri speciale #taxe #transportatori #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.