Trei motive pentru care ţări din întreaga lume vor să renunţe la dolar

economice şi monetare ale SUA pentru a evita, pe cât posibil, propagarea unor probleme din Statele Unite asupra economiilor lor. Anumite ţări, inclusiv India, au spus că s-au săturat de politicile monetare ale SUA care le ţin ostatice – mergând până la a spune că Statele Unite au fost un emitent iresponsabil pentru moneda de rezervă a lumii.

De altfel, un grup de lucru de la Banca Rezervelor Indiei face eforturi pentru utilizarea rupiei în comerţul internaţional, poziţie în concordanţă cu viziunea primului ministru indian, Narendra Modi.

Dolarul puternic devine prea scump pentru ţările emergente

Întărirea dolarului faţă de majoritatea monedelor lumii face importurile mult mai scumpe pentru ţările emergente.

De pildă în Argentina, presiunea politică şi scăderea exporturilor au contribuit la reducerea rezervelor în dolari americani ale ţării, făcând presiuni asupra peso-ului argentinian care, la rândul său, a alimentat inflaţia. Astfel că, Argentina a început să plătească pentru importurile din China folosind yuani în loc de dolari americani, după cum a declarat la mijlocul săptămânii trecute ministrul economiei ţării, conform Reuters.

„Un dolar mai puternic i-ar slăbi rolul de monedă de rezervă”, au scris economiştii de la Allianz, într-un raport din 29 iunie, potrivit Business Insider. „Dacă accesul la dolar devine mai scump, debitorii vor căuta alternative”.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai creării unor monede alternative de decontare în comerţul internaţional, mergând până la a pleda ca Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud să se îndepărteze de dolarul american.

Comerţul global şi cererea de petrol se diversifică, ceea ce pune petrodolarul în pericol

Un motiv cheie pentru care dolarul a devenit moneda de rezervă a lumii este că ţările din Orientul Mijlociu folosesc moneda americană pentru tranzacţiile cu petrol.

Aranjamentul a fost oficializat în 1945, când Arabia Saudită şi Statele Unite au ajuns la un acord istoric prin care saudiţii urmau să-şi vândă petrolul cătte SUA folosind doar dolarul. În schimb, Arabia Saudită urma să-şi reinvestească rezervele excedentare în dolari în titluri de stat şi companii americane. Prin aranjament, Statele Unite garantau securitatea Arabiei Saudite.

Dar ulterior, odată cu dezvoltarea industriei ţiţeiului de şist, SUA a devenit independentă energetic şi exportator net de petrol.

„Schimbarea structurală din piaţa petrolului, determinată de revoluţia petrolului de şist, poate afecta, în mod paradoxal, rolul dolarului ca monedă de rezervă globală, deoarece exportatorii de petrol, care joacă un rol crucial pentru statutul monedei americane, ar trebui să se reorienteze către alte ţări şi monedele lor”, au scris economiştii de la Allianz.

Dar, nu este vorba numai despre petrol.

Relaţia dintre SUA şi Arabia Saudită s-a complicat în ultimii ani, după ce fostul preşedinte Donald Trump s-a plâns că saudiţii nu plăteau Statelor Unite un preţ corect pentru apărare, sau când actualul preşedinte Joe Biden l-a respins pe prinţul moştenitor Mohammed bin Salman din cauza uciderii jurnalistului Khashoggi de la Washington Post.

„Astfel de tensiuni, apărute pe fundalul revoluţiei energetice a combustibililor de şist, ridică posibilitatea ca Arabia Saudită să renunţe într-o zi la denominarea preţului petrolului în dolari americani”, este de părere Sarah Miller, editor la Energy Intelligence, conform Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #moneda #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.