Trimite sau nu acasă Moldova o parte din diplomații ruși?! Popescu: Analizăm problema într-un spectru mai larg

În ultimele luni mai multe state au mers pe limitarea numărului diplomaților ruși. Aș vrea să menționez că este o situație standard. Statele mai mici au diplomați mai puțini, în timp ce satele mai mari au diplomați mai mulți. Este normală o asemenea diferență, a declarat într-o conferință de presă șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu

„Când sunt mulți diplomați ale unei țări aceștia lucrează pentru îmbunătățirea relațiilor. Un exemplu sunt statele prietene care au mai mulți diplomați acreditați la Chișinău, iar acest lucru ne ajută să accelerăm procesul de aderare la UE. În cazul Federației Ruse, în ultimii 30 de ani a avut politici ostile față de Republica Moldova și sprijină în continuare separatismul și își menține ilegal trupe pe teritoriul țării noastre. A impus embargouri împotriva lactatelor, fructelor și legumelor, iar eficacitatea acestor eforturi diplomatice și nu foarte diplomatice ne face să analizam în ce măsură o prezență atât de mare de diplomați facilitează sau complică relațiile dintre statele noastre.

Potrivit lui Popescu, Moldova analizează un spectru mai larg de măsuri prin care încearcă să limiteze tentativele de destabilizare a Moldovei.

„Federația Rusă încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin anumite grupuri criminale cum ar fi grupul Șor. Discuția cu limitarea numărului de diplomați ruși face parte din analiza mai largă pe care o facem. Orice decizie la politicile ostile ale Rusiei se ia prin coordonare cu factorii de decizie politică și instituțiile de securitate al statului. În curând vor fi anunțați următorii pași de răspuns în adresa Rusiei”, a punctat Popescu.

La acest moment Federația Rusă dispune în ambasadă de 37 de diplomați acreditati și 34 de de angajați ”tehnico-administrativi”. Pe lângă angajații acreditați în ambasada Federației Ruse mai există alți 8 diplomați ruși ce funcționează în cadrul Centrului Rus pentru Cultură și Știință (Rossotrudnicestvo) cunoscut ca fiind o oficină de propagandă iar unele țări, inclusiv România, închizând aceste centre. De asemenea, Federația Rusă mai dispune de încă 5 diplomați ce își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de Migrație (Anticamera Secției Consulare a Ambasadei Federației Ruse) despre ei existând foarte puține date, fiind extrem de discreți în desfășurarea activităților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ambasda #popescu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.