Trimite sau nu acasă Moldova o parte din diplomații ruși?! Popescu: Analizăm problema într-un spectru mai larg

În ultimele luni mai multe state au mers pe limitarea numărului diplomaților ruși. Aș vrea să menționez că este o situație standard. Statele mai mici au diplomați mai puțini, în timp ce satele mai mari au diplomați mai mulți. Este normală o asemenea diferență, a declarat într-o conferință de presă șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu

„Când sunt mulți diplomați ale unei țări aceștia lucrează pentru îmbunătățirea relațiilor. Un exemplu sunt statele prietene care au mai mulți diplomați acreditați la Chișinău, iar acest lucru ne ajută să accelerăm procesul de aderare la UE. În cazul Federației Ruse, în ultimii 30 de ani a avut politici ostile față de Republica Moldova și sprijină în continuare separatismul și își menține ilegal trupe pe teritoriul țării noastre. A impus embargouri împotriva lactatelor, fructelor și legumelor, iar eficacitatea acestor eforturi diplomatice și nu foarte diplomatice ne face să analizam în ce măsură o prezență atât de mare de diplomați facilitează sau complică relațiile dintre statele noastre.

Potrivit lui Popescu, Moldova analizează un spectru mai larg de măsuri prin care încearcă să limiteze tentativele de destabilizare a Moldovei.

„Federația Rusă încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin anumite grupuri criminale cum ar fi grupul Șor. Discuția cu limitarea numărului de diplomați ruși face parte din analiza mai largă pe care o facem. Orice decizie la politicile ostile ale Rusiei se ia prin coordonare cu factorii de decizie politică și instituțiile de securitate al statului. În curând vor fi anunțați următorii pași de răspuns în adresa Rusiei”, a punctat Popescu.

La acest moment Federația Rusă dispune în ambasadă de 37 de diplomați acreditati și 34 de de angajați ”tehnico-administrativi”. Pe lângă angajații acreditați în ambasada Federației Ruse mai există alți 8 diplomați ruși ce funcționează în cadrul Centrului Rus pentru Cultură și Știință (Rossotrudnicestvo) cunoscut ca fiind o oficină de propagandă iar unele țări, inclusiv România, închizând aceste centre. De asemenea, Federația Rusă mai dispune de încă 5 diplomați ce își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de Migrație (Anticamera Secției Consulare a Ambasadei Federației Ruse) despre ei existând foarte puține date, fiind extrem de discreți în desfășurarea activităților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ambasda #popescu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.