Trimite sau nu acasă Moldova o parte din diplomații ruși?! Popescu: Analizăm problema într-un spectru mai larg

În ultimele luni mai multe state au mers pe limitarea numărului diplomaților ruși. Aș vrea să menționez că este o situație standard. Statele mai mici au diplomați mai puțini, în timp ce satele mai mari au diplomați mai mulți. Este normală o asemenea diferență, a declarat într-o conferință de presă șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu

„Când sunt mulți diplomați ale unei țări aceștia lucrează pentru îmbunătățirea relațiilor. Un exemplu sunt statele prietene care au mai mulți diplomați acreditați la Chișinău, iar acest lucru ne ajută să accelerăm procesul de aderare la UE. În cazul Federației Ruse, în ultimii 30 de ani a avut politici ostile față de Republica Moldova și sprijină în continuare separatismul și își menține ilegal trupe pe teritoriul țării noastre. A impus embargouri împotriva lactatelor, fructelor și legumelor, iar eficacitatea acestor eforturi diplomatice și nu foarte diplomatice ne face să analizam în ce măsură o prezență atât de mare de diplomați facilitează sau complică relațiile dintre statele noastre.

Potrivit lui Popescu, Moldova analizează un spectru mai larg de măsuri prin care încearcă să limiteze tentativele de destabilizare a Moldovei.

„Federația Rusă încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin anumite grupuri criminale cum ar fi grupul Șor. Discuția cu limitarea numărului de diplomați ruși face parte din analiza mai largă pe care o facem. Orice decizie la politicile ostile ale Rusiei se ia prin coordonare cu factorii de decizie politică și instituțiile de securitate al statului. În curând vor fi anunțați următorii pași de răspuns în adresa Rusiei”, a punctat Popescu.

La acest moment Federația Rusă dispune în ambasadă de 37 de diplomați acreditati și 34 de de angajați ”tehnico-administrativi”. Pe lângă angajații acreditați în ambasada Federației Ruse mai există alți 8 diplomați ruși ce funcționează în cadrul Centrului Rus pentru Cultură și Știință (Rossotrudnicestvo) cunoscut ca fiind o oficină de propagandă iar unele țări, inclusiv România, închizând aceste centre. De asemenea, Federația Rusă mai dispune de încă 5 diplomați ce își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de Migrație (Anticamera Secției Consulare a Ambasadei Federației Ruse) despre ei existând foarte puține date, fiind extrem de discreți în desfășurarea activităților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ambasda #popescu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.