Trupele rusești au avut „pierderi devastatoare” în rândul ofițerilor de rang mediu și inferior

Trupele ruse din Ucaina au suferit „pierderi devastatoare” în rândul ofițerilor de rang mediu și inferior ceea ce înseamnă că grupurile de luptă vor fi mai puțin eficiente din cauza lipsei de lideri tineri iar armata Moscovei va avea probleme în încercarea modernizării sale în materie de comandă și control, spune ministerul britanic al apărării în evaluarea de luni dimineață.

Ce spun serviciile secrete militare britanice:

Rusia a suferit probabil pierderi devastatoare în rândul ofițerilor săi de rang mediu și inferior în acest conflict. Comandanții de brigadă și de batalion sunt probabil desfășurați direct în calea pericolului, deoarece sunt făcuți răspunzători fără compromisuri pentru performanța unităților lor.

În mod similar, ofițerii subalterni au fost nevoiți să conducă acțiunile tactice la cel mai redus nivel, deoarece armata nu dispune de un cadru de subofițeri (NCO) cu pregătire și competențe înalte, care îndeplinesc acest rol în forțele occidentale.

Pierderea unei mari părți din tânăra generație de ofițeri profesioniști va exacerba probabil problemele actuale ale armatei în ceea ce privește modernizarea abordării sale în materie de comandă și control.

În mod mai concret, grupurile tactice de batalioane care sunt reconstituite în Ucraina din supraviețuitorii mai multor unități vor fi probabil mai puțin eficiente din cauza lipsei de lideri tineri.

Având în vedere multiplele rapoarte credibile despre revolte izolate în rândul forțelor rusești din Ucraina, lipsa unor comandanți de pluton și de companie experimentați și de încredere va duce probabil la o scădere suplimentară a moralului și la o disciplină precară permanentă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lichidați #ofiteri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi