Turbulențele sociale cu consecințe politice amenință Moldova. Populația „dărâmată” de scumpiri

Combinația dintre o creștere anemică și o inflație de două cifre – stagflație – reprezintă un mix foarte periculos, inclusiv din punct de vedere social. Un risc major este exacerbarea inegalităților cauzate de scumpirea hranei și impactul asupra populației cu cele mai mici venituri. Pentru păturile vulnerabile, inflația personală va fi mai mare decât media. Incertitudinea veniturilor, combinată cu scumpirile presante, poate declanșa turbulențe sociale cu consecințe politice. Pe termen scurt, rămân necesare măsurile de susținere a păturilor afectate, iar pe termen mediu – o tranziție spre o impozitare cu un caracter mai redistributiv, constată analiza „De la recuperare la stagflație” a Centrului analitic Expert-Grup.

Dincolo de efectele aritmetice tranzitorii, există riscurile reducerii pe termen lung a creșterii economice. Dacă în perioada 2001-2010, PIB-ul a crescut cu 5,2% în medie anuală, atunci în 2011-2020 – cu 2,9%.

Rezultatele empirice sugerează riscuri reale de menținere a ritmurilor modeste de creștere a PIB-ului sau chiar de scădere continuă a acestora. Dacă în primul deceniu de creștere, PIB-ul era în mare parte antrenat de creșterea productivității totale a factorilor, care mai mult decât a compensat reducerea ocupării, atunci în deceniul 2011-2020 câștigurile de eficiență au fost mult mai modeste. În linii mari, pierderea impulsului economic este determinată de prevalența unui climat instituțional neprietenos mediului de afaceri, de risipa de resurse în sectorul întreprinderilor de stat și de capacitatea relativ limitată a firmelor pentru inovare”, se mai spune în publicația Expert-Grup.

Înlăturarea unora dintre aceste deficiențe deja a fost stabilită ca prioritate de către Guvern, un accent mai mare trebuind să fie pus, din punctul nostru de vedere, pe abilitarea firmelor de a inova din punctul de vedere al marketingului, managementului organizațional și tehnologic. Totodată, persistența emigrației, în special, a populației tinere, va reduce oferta de forță de muncă și va pune constrângeri suplimentare asupra creșterii potențiale.

Anul 2022 ar putea să ne aducă nu doar răcirea motoarelor economice, dar și stagflație: recesiune sau creștere economică anemică împreună cu o inflație ridicată.

Astfel, după una din cele mai grave recesiuni din 2020 (de -7%) cauzată de criza pandemică, secetă și înrăutățirea situației economice din regiune, Republica Moldova a marcat una din cele mai rapide creșteri în 2021 pe fundalul îmbunătățirii condițiilor economice din regiune, a unui an agricol favorabil, ameliorarea situației pandemice, dar și stabilizarea situației politice care a deblocat mai multe procese investiționale și a dinamizat relațiile cu partenerii de dezvoltare. Totuși, ne convingem încă o dată cât de vulnerabilă este economia țării la diverse șocuri”, a explicat Adrina Lupușor, directorul Expert-Grup.

#turbulențe #recesiune #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.