Turcia cere SUA să lase Gazprombank „în afara jocului” sancțiunilor

Turcia a solicitat oficial Statelor Unite să relaxeze sancțiunile impuse împotriva băncii rusești Gazprombank, în cadrul negocierilor purtate cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Antony Blinken. Potrivit cotidianului Hurriyet, Ankara a trimis cereri oficiale pentru excluderea Gazprombank din lista de sancțiuni, ceea ce ar permite continuarea operațiunilor financiare prin această bancă. SUA au confirmat primirea acestor solicitări și au declarat că problema este în curs de evaluare.

Ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Alparslan Bayraktar, a avertizat anterior că sancțiunile impuse de SUA împotriva Gazprombank vor avea un impact direct asupra Turciei. El a subliniat că Rusia este unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze pentru Turcia, ceea ce face colaborarea cu Gazprombank esențială pentru asigurarea plăților.

În noiembrie, SUA au extins sancțiunile asupra a peste 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, precum și asupra a peste 40 de entități de intermediere financiară. Restricțiile, care vor intra în vigoare pe 20 decembrie, au stârnit îngrijorări și în Uniunea Europeană. Oficialii europeni au cerut Statelor Unite să analizeze posibilitatea unor excepții, având în vedere rolul crucial al Gazprombank în asigurarea plăților pentru gazul rusesc.

După includerea Gazprombank în lista de sancțiuni, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care elimină obligația utilizării acestei bănci pentru plata gazului. Anterior, cumpărătorii străini erau obligați să deschidă conturi în ruble la Gazprombank, iar plățile erau convertite automat în ruble pe Bursa din Moscova. Noile reglementări permit o mai mare flexibilitate, inclusiv acceptarea plăților de la terți sau prin compensări reciproce ale datoriilor.

Această situație pune în evidență complexitatea relațiilor energetice internaționale, în care sancțiunile economice afectează nu doar Rusia, ci și țările care depind de resursele sale energetice. Dacă SUA și UE vor acorda concesii, acest lucru ar putea preveni o criză a aprovizionării cu gaz în regiune, dar ar putea ridica întrebări privind eficacitatea sancțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gazprombank #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.