Turcia cere SUA să lase Gazprombank „în afara jocului” sancțiunilor

Turcia a solicitat oficial Statelor Unite să relaxeze sancțiunile impuse împotriva băncii rusești Gazprombank, în cadrul negocierilor purtate cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Antony Blinken. Potrivit cotidianului Hurriyet, Ankara a trimis cereri oficiale pentru excluderea Gazprombank din lista de sancțiuni, ceea ce ar permite continuarea operațiunilor financiare prin această bancă. SUA au confirmat primirea acestor solicitări și au declarat că problema este în curs de evaluare.

Ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Alparslan Bayraktar, a avertizat anterior că sancțiunile impuse de SUA împotriva Gazprombank vor avea un impact direct asupra Turciei. El a subliniat că Rusia este unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze pentru Turcia, ceea ce face colaborarea cu Gazprombank esențială pentru asigurarea plăților.

În noiembrie, SUA au extins sancțiunile asupra a peste 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, precum și asupra a peste 40 de entități de intermediere financiară. Restricțiile, care vor intra în vigoare pe 20 decembrie, au stârnit îngrijorări și în Uniunea Europeană. Oficialii europeni au cerut Statelor Unite să analizeze posibilitatea unor excepții, având în vedere rolul crucial al Gazprombank în asigurarea plăților pentru gazul rusesc.

După includerea Gazprombank în lista de sancțiuni, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care elimină obligația utilizării acestei bănci pentru plata gazului. Anterior, cumpărătorii străini erau obligați să deschidă conturi în ruble la Gazprombank, iar plățile erau convertite automat în ruble pe Bursa din Moscova. Noile reglementări permit o mai mare flexibilitate, inclusiv acceptarea plăților de la terți sau prin compensări reciproce ale datoriilor.

Această situație pune în evidență complexitatea relațiilor energetice internaționale, în care sancțiunile economice afectează nu doar Rusia, ci și țările care depind de resursele sale energetice. Dacă SUA și UE vor acorda concesii, acest lucru ar putea preveni o criză a aprovizionării cu gaz în regiune, dar ar putea ridica întrebări privind eficacitatea sancțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gazprombank #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.