Turcia lansează un schimb valutar pentru afaceri cu Rusia, în pofida sancțiunilor americane

Refuzul băncilor turcești de a colabora cu Rusia, din teama de a nu fi supuse sancțiunilor secundare impuse de SUA, a determinat importatorul de gaze rusești să se orienteze către un domeniu de afaceri neconvențional. Compania Bosphorus Gaz a început să ofere exportatorilor turci servicii de schimb valutar.

În cadrul unui program pilot lansat în octombrie, Bosphorus Gaz va furniza exportatorilor turci sume în euro echivalente plăților în ruble pe care clienții lor ruși trebuie să le achite pentru produsele cumpărate, a declarat pentru Bloomberg Bilgehan Ustundag, directorul general al celui de-al doilea mare exportator privat de gaze rusești. Rublele obținute de la exportatori vor fi folosite de Bosphorus Gaz pentru a achita către Gazprom, conform contractului de livrare de 2,5 miliarde metri cubi anual, valabil până în 2043.

Potrivit lui Ustundag, acest sistem va fi aplicat doar pentru produsele nesancționate. Chiar și în aceste cazuri, exportatorii întâmpină dificultăți din cauza întârzierilor prelungite la plată și a comisioanelor bancare ridicate, astfel că astfel de operațiuni valutare swap le-ar putea fi utile, a adăugat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Turcia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.