Turismul din Grecia nu şi-a revenit. Antreprenorii dau vina pe guvern: „Nu a acţionat cum trebuie”

Până la pandemia globală de coronavirus, turismul aducea o contribuție de peste 10% la PIB-ul Greciei. De exemplu, în 2019, Grecia câștigase din turism peste 21 de miliarde de euro, adică 12,5 din Produsul Intern Brut.

Începând cu anul trecut situația s-a înrăutățit, iar acum nu pare să se îmbunătățească. Antreprenorii au fost grav afectați de situație. Nicole Christatu se ocupă de afacerea familiei ei, o cofetărie care este deschisă încă din anul 1936.

„Consider că guvernul nu a acționat cum trebuie în timpul pandemiei. Am fost în carantină timp de 8 luni, dar avem în continuare o incidență mare. Afectează foarte mult angajații. Afectează economia deoarece restaurantele și hotelurile nu nu mai funcționează cum trebuie, iar oamenii nu mai sunt plătiți nici măcar vara. Iarna este cu atât mai greu”, a spus Christatu.

Operatorii de turism se așteptau ca anul acesta să recupereze 30-35% din pierderile anului trecut. Situația din Mykonos, unde muzica a fost interzisă în cluburi le-a stricat planurile multora. Acum, turiștii preferă să se îndrepte către destinații unde restricțiile nu sunt atât de drastice, cum ar fi Bulgaria sau Turcia, scrie Aleph News.

Desigur, turiștii care nu se lasă intimidați de restricții, au găsit foarte repede alternative pentru a se distra în continuare. Majoritatea au ales să vină cu boxele portabile sau chiar să asculte muzică de pe telefon în locațiile care înainte de pandemie erau animate de petreceri extravagante.

#Redresare economică #antreprenori #economie #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.