Turnătoria revine la modă! Metoda prin care fiscul îi depistează pe la cei care dau în chirie apartamentele

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile – în creștere cu peste 53%, anunță Serviciul Fiscal de stat.

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au crescut cu 53,3% în prima lună a anului 2023, comparativ cu perioada similară a anului 2022, și constituie 4,9 milioane lei.

„Urmare a acțiunilor de conformare voluntară și informare, în luna ianuarie 2023 au fost identificate 325 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile. La 51 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile au fost calculate suplimentar la buget: plăți de bază în sumă de 155,8 mii lei, majorare de întârziere în sumă de 10,9 mii lei și aplicată amendă în mărime de 5,4 mii lei”, spune fiscul.

În rezultatul acțiunilor întreprinse în luna ianuarie 2023, au fost înregistrate 2 152 contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, sau cu 20,4% mai multe decât în perioada similară a anului 2022.

Adrian Platon, șeful Serviciului de comunicare a declarat pentru BANI.MD că în cazul în care sunt depistați cei care dau în chirie apartamentele sunt amendați cu câte 200 de lei și 0,0301% pentru fiecare zi de întârziere.

Referindu-se la metodele prin care fiscul îi depistează pe cei care dau în chirie apartamentele, Platon a spus că e vorba de sesizările vecinilor, analizarea datelor de la agențiilor imobiliare, analizarea veniturilor și cheltuielilor. „Sunt metode indirecte pe care fiscul le utilizează”.

Achitarea impozitului pe venit în mărime de 7% din venitul obținut de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă a proprietății imobiliare, urmează să fie efectuată până la data de 25 a lunii în curs.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #chirie #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.