Moldova și alte 11 state au semnat la Washington declarația comună cu SUA privind securitatea gazelor

Republica Moldova și alte 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat, la Washington, o declarație comună cu Statele Unite privind consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale și menținerea unor prețuri accesibile în regiune. Documentul, semnat la Summitul Transatlantic pentru Securitatea Aprovizionării cu Gaze organizat de Consiliul pentru Dominanță Energetică Națională al SUA, vizează facilitarea exporturilor de gaze naturale lichefiate (LNG) americane, în contextul obiectivului european de eliminare a dependenței de gazele rusești, scrie presa străină.

Republica Moldova a fost reprezentată la semnare de ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Printre semnatari se numără Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Croația, Lituania, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Statele Unite ale Americii. Documentul prevede utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii existente, extinderea interconectărilor regionale, dezvoltarea proiectelor LNG, creșterea transparenței pe piața gazelor și integrarea piețelor din Europa Centrală și de Est.

Participanții au atras atenția asupra vulnerabilităților demonstrate de crizele energetice din 2006, 2009, 2014, 2018 și perioada de după 2022, arătând că dependența de o singură sursă de aprovizionare este un risc major pentru securitatea energetică. Terminalele LNG din Grecia, inclusiv Revithoussa și Alexandroupolis LNG Terminal, pot juca un rol semnificativ în diversificarea rutelor de aprovizionare.

Summitul are loc într-un context tensionat, după decizia Curții Supreme a SUA de a declara ilegale anumite tarife comerciale impuse fără aprobarea Congresului, ceea ce a dus la suspendarea temporară a ratificării acordului comercial UE-SUA din 2025. Acesta includea un angajament european de achiziții de LNG în valoare de 750 de miliarde de euro în următorii trei ani, însă punerea lui în practică rămâne incertă.

Pentru ca proiectul Coridorului Vertical să devină viabil economic, oficialii au subliniat necesitatea încheierii unor contracte pe termen lung pentru achiziția și transportul gazelor, esențiale pentru atragerea finanțării din partea instituțiilor financiare. Prin semnarea declarației, Moldova își reafirmă rolul activ în diversificarea surselor de aprovizionare și consolidarea securității energetice în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#gaze lichefiate #securitate energetică #declaratie comuna #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.