Ucraina anunță un ”plan B” pentru continuarea exporturilor de cereale, în urma piedicilor Moscovei: Rusia va fi exclusă

03 Iun. 2023, 07:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2023, 07:33 // Actual //  bani.md

Ucraina are un „plan B” pentru a continua exporturile, dacă acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră eşuează.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski, a anunțat vineri, 2 iunie, că țara sa este pregătită să continue să exporte cereale pe Marea Neagră ca parte a unui ”plan B”, fără sprijinul Rusiei, dacă Moscova iese din actualul acord, iar înţelegerea cade, relatează Reuters Reuters.

În iulie anul trecut, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Turcia au intermediat între Moscova şi Kiev încheierea Iniţiativei pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, pentru a contribui la soluţionarea crizei alimentare mondiale agravate de invazia Rusiei în Ucraina, un important exportator mondial de cereale.

Ministrul ucrainean al Agriculturii a declarat pentru Reuters că Rusia a blocat deja utilizarea principalului port ucrainean de la Marea Neagră, Pivdenni, în pofida existenţei acordului, şi permite ca doar o navă pe zi să plece şi să livreze alimente ucrainene către anumite ţări.

La rândul său, Rusia spune că va permite trecerea mai multor nave dacă toate părţile implicate în acordul privind cerealele vor debloca tranzitul amoniacului rusesc pentru export printr-o conductă ce traversează teritoriul ucrainean până la Pivdenni.

”Ultimele acţiuni care au loc acolo în cursul zilei de ieri, alaltăieri, astăzi, spun mai mult despre faptul că, de fapt, doar din punct de vedere legal pare că acest coridor funcţionează, dar, în realitate, nu se întâmplă mare lucru acolo”, a declarat Solski. ”Nu aşa funcţionează şi atunci vom fi pregătiţi pentru un plan B, care depinde de noi, depinde de ONU. Nu cred că vom sta cu mâinile în sân dacă va continua aşa în viitorul apropiat”, a adăugat ministrul ucrainean al Agriculturii.
El a propus ca guvernul său să poată oferi garanţii de asigurare pentru ca firmele să continue transportul maritim fără implicarea Rusiei, în cadrul unui nou acord. ”Planul B exclude a patra parte (Rusia – n.red) din această relaţie”, a spus Mikola Solski.

Guvernul de la Kiev a creat deja un fond special de asigurare de 547 de milioane de dolari pentru companiile ale căror nave ar veni în porturile ucrainene din Marea Neagră în cadrul unui nou acord, a precizat ministrul. ”Dacă suntem complet blocaţi, ceea ce aproape s-a întâmplat, atunci transportatorii pot merge prin acest coridor cu o asigurare garantată de guvernul nostru”, a declarat Solski.

El a mai spus că proprietarii de nave pot avea încredere ”suficient de mare” în faptul că armata ucraineană şi apărarea sa aeriană ”îşi pot face treaba”.

Pe de altă parte, Ucraina încă mai speră că actuala iniţiativă privind transportul grânelor pe Marea Neagră va funcţiona până la urmă, în ciuda dificultăţilor actuale, pentru că orice nouă opţiune ar avea nevoie de un nou acord sau format, a precizat ministrul. ”Din moment ce, din punct de vedere juridic, primul format funcţionează şi avem speranţe pentru el, vom încerca să îl facem să funcţioneze, însă dacă nu avem nimic de pierdut, atunci, evident, vom discuta detaliile planului B”, a declarat Solski.

Un purtător de cuvânt al ONU a declarat joi că Rusia i-a informat pe oficialii care supraveghează Iniţiativa că Moscova va limita înregistrările în portul Pivdenni până când toate părţile vor fi de acord să deblocheze tranzitul amoniacului rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Feb. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!