Ucraina și Republica Moldova primesc 100 de milioane de euro din partea UE. Cum vor fi folosiți banii

Republica Moldova și Ucraina primesc din partea Uniunii Europene un „ajutor umanitar imediat” de 100 de milioane de euro. Sprijinul constă din alimente, apă, materiale sanitare şi materiale pentru realizarea de adăposturi destinate refugiaţilor care fug de teroarea războiului din Ucraina. Anunțul a fost făcut de șeful diplomației europene, Josep Borell, la finalul unei reuniuni cu miniştrii europeni ai dezvoltării, scrie Realitatea.md.

Potrivit oficialului european, ajutorul va fi acordat pentru a creşte capacităţile de primire a refugiaţilor în interiorul Ucrainei şi pentru a susţine Republica Moldova, ţară care „se simte ameninţată” de invazia rusă şi „are nevoie de sprijin economic și politic”, a explicat Borrell.

Anterior, și președinta Uniunii Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană pregătește un pachet de asistență financiară pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de euro.

Realitatea.md amintește că, aflați într-o vizită oficială în Republica Moldova, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, și comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, au anunțat că Uniunea Europeană acordă țării noastre un sprijin de urgență în valoare totală de 20 de milioane de euro.

#Josep Borell #ajutor #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.