Ucraina taxează platformele online, iar în Moldova milionarii plâng după clienți fugiți la Temu și AliExpress

Autoritățile ucrainene au confirmat, printr-un memorandum semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), introducerea unui impozit de 5% pentru veniturile obținute prin platformele digitale, măsură ce vizează extinderea bazei fiscale și armonizarea legislației cu normele UE și OCDE. Proiectul de lege a fost depus în Rada Supremă pe 30 aprilie 2025 și ar urma să fie adoptat până la sfârșitul anului, scrie RBKUkraina.

Noua reglementare obligă operatorii de platforme online să transmită date fiscale către autoritățile din Ucraina, iar comercianții care vând prin servicii precum OLX, Rozetka sau Prom vor fi taxați cu 5% din cifra de afaceri. Guvernul de la Kiev mizează astfel pe reducerea evaziunii și pe combaterea folosirii abuzive a regimului simplificat de impozitare.

Subiectul este extrem de actual și la Chișinău, unde mai mulți retaileri mari fac presiuni pentru restricționarea comerțului online transfrontalier. Printre aceștia se numără milionarul Mircea Baciu („Bomba”) și discreții afaceriști Iurii Starodubov și Vitalie Moraru („Maximum”), care au cerut, în cadrul Clubului Presei Economice, aplicarea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând „concurența neloială”.

În realitate, această campanie pare mai degrabă o încercare de a frâna schimbarea inevitabilă a pieței. Moldovenii preferă tot mai mult să comande online de pe platforme precum Temu, AliExpress sau Shein, unde găsesc produse mai ieftine, mai variate și livrate direct la ușă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#temue #shein #aliexpress

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.