Ucrainenii de la Naftogaz au lansat o nouă procedură de arbitraj împotriva Gazprom

Grupul energetic de stat al Ucrainei Naftogaz a anunţat vineri că a iniţiat o nouă procedură de arbitraj împotriva gigantului rus al gazelor Gazprom, declarând că firma rusă nu a plătit pentru serviciile prestate de transport al gazelor prin Ucraina.

„Vom face Gazprom să plătească. Naftogaz evaluează, de asemenea, posibilitatea de a depune cereri suplimentare”, a declarat CEO-ul Naftogaz, Iuri Vitrenko, relatează agenția Reuters.

La începutul acestui an, Vitrenko a spus că Naftogaz ar putea lansa un proces împotriva Gazprom, care a redus volumele de gaze transmise prin Ucraina sub volumele contractate.

„Naftogaz cere ca Gazprom să plătească pentru serviciul prestat de organizare a transportului gazelor naturale pe teritoriul Ucrainei. Fondurile nu au fost plătite de Gazprom, nici la timp, nici integral”, se arată într-un comunicat al companiei.

În luna mai, Ucraina a suspendat fluxurile de gaze printr-un punct de tranzit despre care a spus că livrează aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina, dând vina pe Moscova pentru această măsură şi spunând că va muta livrărilee în altă parte.

Mai târziu, şeful sistemului ucrainean de transport al gazelor GTSOU a declarat că Ucraina nu va redeschide ruta de tranzit al gazelor Sohranovka din Rusia către Europa până când Kievul nu va obţine controlul deplin asupra sistemului său de conducte.

Oficialii ucraineni au spus ulterior că de atunci Rusia, care, conform acordului de tranzit din 2019, trebuie să plătească pentru tranzitul a 109 milioane de metri cubi (mcm) de gaz pe zi, a plătit doar o parte din factură.

În ultimele săptămâni, Rusia a redus volumul de gaze livrate prin Ucraina la aproximativ 42 de milioane de metri cubi pe zi.

#naftogaz #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.