UE, foc și pară: ”niciunul dintre principalii vinovați ai jafului bancar nu se află în spatele gratiilor”

Uniunea Europeană a publicat un raport privind implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Raportul este publicat înainte de cel de-al 6-lea Consiliu de Asociere UE-Moldova din 28 octombrie. Acesta conchide că, în timp ce a doua jumătate a anului 2020 s-a soldat cu retrogradarea standardelor și reformelor statului de drept, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au acordat un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a urmări o agendă ambițioasă privind anticorupția, un sistem de justiție îmbunătățit și combaterea sărăciei, în conformitate cu angajamentele Moldovei în temeiul Acordului de Asociere.

Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reformele în domeniile cheie ale relației UE-Moldova, precum și participarea activă la Parteneriatul estic. Cele două alegeri care au avut loc în perioada de raportare au schimbat considerabil peisajul politic, cu un partid pro- reformator care a câștigat majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Aceasta a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, recâștigând încrederea publicului în sistemul judiciar și al administrației publice și îmbunătățirea climatului de afaceri și investiții al țării”, a declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell.

La șase ani de la începerea investigației asupra fraudei bancare din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile au fost retrase împotriva acționarilor din băncile afectate, iar autorii condamnați au fost eliberați din închisoare mai devreme.

#rapot #jaful bancar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.