UE, foc și pară: ”niciunul dintre principalii vinovați ai jafului bancar nu se află în spatele gratiilor”

Uniunea Europeană a publicat un raport privind implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Raportul este publicat înainte de cel de-al 6-lea Consiliu de Asociere UE-Moldova din 28 octombrie. Acesta conchide că, în timp ce a doua jumătate a anului 2020 s-a soldat cu retrogradarea standardelor și reformelor statului de drept, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au acordat un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a urmări o agendă ambițioasă privind anticorupția, un sistem de justiție îmbunătățit și combaterea sărăciei, în conformitate cu angajamentele Moldovei în temeiul Acordului de Asociere.

Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reformele în domeniile cheie ale relației UE-Moldova, precum și participarea activă la Parteneriatul estic. Cele două alegeri care au avut loc în perioada de raportare au schimbat considerabil peisajul politic, cu un partid pro- reformator care a câștigat majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Aceasta a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, recâștigând încrederea publicului în sistemul judiciar și al administrației publice și îmbunătățirea climatului de afaceri și investiții al țării”, a declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell.

La șase ani de la începerea investigației asupra fraudei bancare din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile au fost retrase împotriva acționarilor din băncile afectate, iar autorii condamnați au fost eliberați din închisoare mai devreme.

#rapot #jaful bancar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.