UE lovește flota rusă: Sancțiuni pentru peste 45 de petroliere și noi măsuri împotriva Chinei și Coreei de Nord

Uniunea Europeană ar putea impune restricții pentru peste 45 de petroliere rusești ca parte a celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni, conform unui raport Bloomberg bazat pe documente ale Comisiei Europene. Aceste nave ar putea fi incluse pe o listă neagră, ceea ce le-ar interzice accesul în porturile europene și utilizarea serviciilor de asigurare din UE.

Pe lângă sancțiunile împotriva Rusiei, Uniunea Europeană plănuiește măsuri împotriva unor companii chineze acuzate că ar fi ajutat Rusia în dezvoltarea dronelor. De asemenea, va fi vizat un cetățean chinez, proprietar al unei companii care ar fi încălcat reglementările comerciale ale UE.

Lista sancțiunilor ar putea include și oficiali ai Ministerului Apărării din Coreea de Nord, despre care se crede că au decis să trimită trupe pentru a sprijini Rusia în conflictul din Ucraina.

În total, restricțiile vor viza peste 50 de persoane și aproape 30 de organizații din țări precum Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, China și Hong Kong. Aceste entități sunt acuzate de furnizarea către Rusia a unor tehnologii interzise cu dublă utilizare.

Pentru adoptarea acestui pachet, va fi necesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Potrivit Bloomberg, discuțiile ar putea începe până la sfârșitul anului, odată cu încheierea președinției Consiliului UE deținută de Ungaria. Este posibil ca sancțiunile să fie anunțate pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul războiului din Ucraina.

Anterior, în iunie 2024, UE a interzis tranzitul gazelor naturale lichefiate rusești prin porturile europene și a impus restricții pentru reexportul de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia. Țările baltice și Polonia cer acum ca al 15-lea pachet să includă un embargo asupra gazelor naturale lichefiate și oprirea cooperării în domeniul energiei nucleare.

Conform rapoartelor, sancțiunile internaționale au dus anterior la imobilizarea a 53 de petroliere, reprezentând 7,5% din flota rusă de transport petrolier. Totuși, multe dintre aceste nave au fost redirecționate recent către piețe din China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat