UE oferă sprijin pentru consolidarea sectorului financiar al Republicii Moldova. Când are loc evenimentul de lansare

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că, Uniunea Europeană (UE) lansează un proiect major de Twinning pentru consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar al Republicii Moldova. Proiectul va avea o durată de 2 ani și urmează să fie lansat pe data de 18 ianuarie curent. Ajutorul constă în asistență în din partea unor instituții partenere UE.

În cadrul acestui proiect, Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) vor beneficia de asistența unor instituții partenere din Uniunea Europeană (UE), reunite într-un consorțiu format din Banca Națională a României – lider de proiect, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România.

„Acest proiect va ajuta BNM și CNPF să își dezvolte în continuare capacitățile, urmând cele mai bune practici din UE pentru a asigura un nivel înalt de stabilitate a sectorului financiar în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.”, se arată într-un comunicat de presă al BNM.

La evenimentul de lansare din 18 ianuarie 2022, ora 11:30, vor participa oficiali din Republica Moldova, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, reprezentanți de nivel înalt ai băncilor centrale partenere, precum și alți parteneri.

Evenimentul va fi organizat în format online și va putea fi urmărit în emisie directă pe platformele online ale Delegației UE în Republica Moldova, precum și pe www.bnm.md, www.facebook.com/BNMoficial, https://www.youtube.com/channel/UCLpDfxKzSqgMiqyH-y6l9Hg și Privesc.eu.

#Sistem Financiar #asistenta #CNPF #BNM #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.