UE scoate din nou tunurile împotriva lui Putin. Lista noilor sancţiuni

Ambasadorii Uniunii Europene se reunesc, miercuri, pentru a decide dacă se impun noi sancţiuni Rusiei, scrie BBC.

Apelurile din Occident pentru noi măsuri prin care să fie afectată economia Rusiei s-au intensificat în ultima perioadă ca urmare a acuzaţiilor de crime de război în Ucraina.

Moscova neagă faptul că forţele sale au comis atrocităţile din Bucea.

Marţi, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o listă de propuneri de sancţionare , printre care interzicerea importurilor de cărbune rusesc de către ţările UE, în valoare de 4 miliarde de euro (3,3 miliarde de lire sterline) pe an, precum şi interzicerea totală a patru bănci ruseşti de top. O altă interdicţie este pentru navele ruseşti care intră în porturile UE (cu unele excepţii), precum şi pentru operatorii rutieri ruşi de transport rutier.

Alte interdicţii sunt privind exporturile UE de anumite tehnologii şi utilaje, inclusiv semiconductori avansaţi, şi privind importurile de alcool, fructe de mare şi lemn din Rusia.

O restricţie ar urma să fie impusă companiilor ruseşti care concurează pentru contracte în UE.

UE lucrează, de asemenea, la alte sancţiuni, inclusiv privind importurile de petrol rusesc, a declarat von der Leyen.

Interdicţiile privind combustibilul s-au dovedit a fi până acum un punct de blocaj, în condiţiile în care ţări precum Germania depind în mare măsură de achiziţiile din Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.