UE scoate din nou tunurile împotriva lui Putin. Lista noilor sancţiuni

Ambasadorii Uniunii Europene se reunesc, miercuri, pentru a decide dacă se impun noi sancţiuni Rusiei, scrie BBC.

Apelurile din Occident pentru noi măsuri prin care să fie afectată economia Rusiei s-au intensificat în ultima perioadă ca urmare a acuzaţiilor de crime de război în Ucraina.

Moscova neagă faptul că forţele sale au comis atrocităţile din Bucea.

Marţi, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o listă de propuneri de sancţionare , printre care interzicerea importurilor de cărbune rusesc de către ţările UE, în valoare de 4 miliarde de euro (3,3 miliarde de lire sterline) pe an, precum şi interzicerea totală a patru bănci ruseşti de top. O altă interdicţie este pentru navele ruseşti care intră în porturile UE (cu unele excepţii), precum şi pentru operatorii rutieri ruşi de transport rutier.

Alte interdicţii sunt privind exporturile UE de anumite tehnologii şi utilaje, inclusiv semiconductori avansaţi, şi privind importurile de alcool, fructe de mare şi lemn din Rusia.

O restricţie ar urma să fie impusă companiilor ruseşti care concurează pentru contracte în UE.

UE lucrează, de asemenea, la alte sancţiuni, inclusiv privind importurile de petrol rusesc, a declarat von der Leyen.

Interdicţiile privind combustibilul s-au dovedit a fi până acum un punct de blocaj, în condiţiile în care ţări precum Germania depind în mare măsură de achiziţiile din Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.