Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


UE și SUA, din nou la cuțite. Cauza – subvențiile

UE și SUA, din nou la cuțite. Cauza – subvențiile

05 Ian. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Ian. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a ripostat miercuri la pachetul de subvenţii verzi de 369 de miliarde de dolari al Statelor Unite, anunţând propria serie de stimulente de mare amploare pentru a susţine industriile ecologice din Franţa.

Furia a crescut în Europa după ce a devenit clar că Legea privind reducerea inflaţiei a preşedintelui american Joe Biden, un pachet de 369 de miliarde de dolari pentru industria ecologică, ar putea atrage investiţii din UE în SUA. Marile ţări producătoare de automobile, precum Franţa şi Germania, s-au plâns că legea americană este potenţial ilegală, deoarece discriminează companiile străine din sectorul vehiculelor electrice şi încurajează consumatorii să „cumpere produse americane”.

Mişcarea lui Le Maire reprezintă contraatacul Franţei pentru a preveni fuga industriei din Europa, o teamă care a fost agravată de faptul că UE se confruntă cu costuri energetice mult mai mari decât cele din SUA, parţial din cauza războiului din Ucraina, informează POLITICO.

În timpul unei vizite de stat în SUA, în decembrie, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că subvenţiile ecologice americane sunt „super agresive” şi a susţinut că aliaţii europeni ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament ca şi companiile americane.

În timp ce SUA a făcut unele concesii în ceea ce priveşte creditele fiscale pentru maşinile electrice, Franţa a susţinut că acestea sunt insuficiente şi că UE trebuie să elaboreze propriul pachet de subvenţii.

Franţa încearcă să riposteze cu propriul program naţional

Miercuri, Le Maire a declarat că noul proiect de lege va include o gamă largă de stimulente pentru a încuraja industriile ecologice să rămână sau să readucă fabricile de producţie în Franţa.

„În zilele următoare, voi propune un proiect de lege privind industriile verzi … care va include măsuri fiscale, de reglementare şi legislative pentru a accelera instalarea de situri industriale în Franţa”, a declarat Le Maire în timpul unui interviu la radio France Inter.

Franţa speră să îşi accelereze propriul răspuns naţional în mai multe domenii, cum ar fi „hidrogenul verde, electroliza, producţia de baterii electrice, energia nucleară şi energiile regenerabile”, potrivit lui Le Maire.

„Să profităm de acest moment… pentru a deveni principala naţiune decarbonizată din Europa”, a spus el. Cu toate acestea, nicio cifră nu a fost încă anunţată.

Miercuri, Le Maire a mai spus că el şi omologul său german Robert Habeck fac presiuni pentru a-i determina pe partenerii din UE să adopte „o lege europeană de reducere a inflaţiei”, care ar include „subvenţii mai mari, mai rapide şi mai simplificate” pentru industriile verzi.

Până în prezent, liderii UE au fost de acord să ceară Comisiei Europene să prezinte propuneri pentru a face blocul comunitar mai competitiv în faţa valului de subvenţii ecologice din SUA. Aceste propuneri ar urma să fie discutate în cadrul unui summit al Consiliului European din februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.