UE susține antreprenorii prin intermediul Centrului de Informare și Consultanță în Afaceri ODA din Bălți

Uniunea Europeană este mai aproape de antreprenorii din nordul țării prin intermediul Centrului de Informare și Consultanță în Afaceri ODA din Bălți. Scopul principal al Centrului este să formeze și dezvolte competențe antreprenoriale și să ofere consultanță despre programele de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în vederea creșterii competitivității și rezilienței afacerilor.

„Urmare a ghidării în afaceri, antreprenorii pot accesa fonduri nerambursabile oferite de Guvernul Republicii Moldova și de Uniunea Europeană în cadrul proiectului „UE pentru IMM-uri”. Astfel, Uniunea Europeană contribuie cu 8 milioane de euro pentru cofinanțarea a șapte programe cheie: PARE 1+2, Start pentru Tineri, Programul de Ecologizare a IMM-urilor, Programul de Transformare Digitală, Programul de Retehnologizare și eficiență energetică, Programul de susținere a Antreprenoriatului Feminin și Programul de Turism Rural”, se menționează într-un comunicat de presă.

Centrul de Informare și Consultanță în Afaceri din Bălți, situat pe strada Decebal 13, este deschis de luni până vineri, între orele 8:30 – 17:30.

Amintim că, inaugurarea Centrului a avut loc la finalul lunii ianuarie curent, în cadrul inițiativei „Susținere pentru dezvoltarea economică durabilă și inclusivă în Republica Moldova”. Proiectul este susținut financiar prin programul „EU4Moldova: Comunități Locale” oferit de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ). Implementarea proiectului este gestionată de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Informații detaliate despre activitățile ODA și programele pe care le implementează pot fi consultate pe site-ul oficial: www.oda.md.

#Centrul ODA #balti #antreprenori #suport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.