UE susține antreprenorii prin intermediul Centrului de Informare și Consultanță în Afaceri ODA din Bălți

Uniunea Europeană este mai aproape de antreprenorii din nordul țării prin intermediul Centrului de Informare și Consultanță în Afaceri ODA din Bălți. Scopul principal al Centrului este să formeze și dezvolte competențe antreprenoriale și să ofere consultanță despre programele de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în vederea creșterii competitivității și rezilienței afacerilor.

„Urmare a ghidării în afaceri, antreprenorii pot accesa fonduri nerambursabile oferite de Guvernul Republicii Moldova și de Uniunea Europeană în cadrul proiectului „UE pentru IMM-uri”. Astfel, Uniunea Europeană contribuie cu 8 milioane de euro pentru cofinanțarea a șapte programe cheie: PARE 1+2, Start pentru Tineri, Programul de Ecologizare a IMM-urilor, Programul de Transformare Digitală, Programul de Retehnologizare și eficiență energetică, Programul de susținere a Antreprenoriatului Feminin și Programul de Turism Rural”, se menționează într-un comunicat de presă.

Centrul de Informare și Consultanță în Afaceri din Bălți, situat pe strada Decebal 13, este deschis de luni până vineri, între orele 8:30 – 17:30.

Amintim că, inaugurarea Centrului a avut loc la finalul lunii ianuarie curent, în cadrul inițiativei „Susținere pentru dezvoltarea economică durabilă și inclusivă în Republica Moldova”. Proiectul este susținut financiar prin programul „EU4Moldova: Comunități Locale” oferit de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ). Implementarea proiectului este gestionată de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Informații detaliate despre activitățile ODA și programele pe care le implementează pot fi consultate pe site-ul oficial: www.oda.md.

#Centrul ODA #balti #antreprenori #suport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a adoptat o versiune revizuită a Legii comerțului exterior, menită să extindă semnificativ instrumentele de care dispune Beijingul în eventualitatea unor confruntări comerciale cu partenerii săi externi, relatează Reuters. Noile amendamente permit, între altele, restricționarea exporturilor chineze – de la minerale strategice până la produse de larg consum, inclusiv jucării sexuale.

Potrivit agenției, revizuirea cadrului legal are și un obiectiv strategic mai larg: convingerea statelor membre ale unui important bloc comercial transpacific, creat inițial pentru a contracara influența crescândă a Chinei, că această putere industrială merită un loc la masa negocierilor. În paralel, Beijingul încearcă să-și reducă dependența economică de Statele Unite.

Noua Lege a comerțului exterior acordă autorităților politice competențe sporite pentru a răspunde partenerilor care încearcă să limiteze exporturile Chinei. Printre instrumentele prevăzute se numără utilizarea așa-numitelor „liste negative”, care permit deschiderea selectivă a unor sectoare restricționate pentru companiile străine.

Revizuirea legislativă se concentrează pe domenii-cheie precum comerțul digital, comerțul „verde” și protecția drepturilor de proprietate intelectuală – îmbunătățiri considerate esențiale pentru ca China să se alinieze standardelor CPTPP (Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Transpacific).

Diplomați din domeniul comerțului citați de Reuters afirmă că Beijingul a înăsprit formulările legale și pentru a se pregăti de posibile litigii intentate de companii private, care au un rol tot mai influent în economia chineză.

„Ministerele au devenit mult mai sensibile la criticile venite din partea sectorului privat”, a declarat un diplomat comercial occidental cu experiență îndelungată în relația cu China. „China este o țară a statului de drept, nu un spațiu al haosului total. Este mai bine ca totul să fie clar stabilit, negru pe alb.”

Potrivit acelorași surse diplomatice, guvernul chinez ar putea intra tot mai frecvent în conflict cu mediul de afaceri intern în încercarea de a impune interdicții comerciale de amploare, cum a fost cazul blocării totale a importurilor de produse marine din Japonia. Aceste tensiuni se suprapun peste rivalitatea geopolitică dintre cele două mari economii asiatice, alimentată inclusiv de disputa privind Taiwanul.