UE trimite Ucrainei 1 miliard de euro. Pentru ce vor fi folosiți banii

Miniştrii de Finanţe din UE au decis marți, 12 iulie, la Bruxelles, deblocarea unei tranșe de 1 miliard de euro pentru Ucraina, potrivit AFP.

Fondurile, care fac parte din pachetul de 9 miliarde de euro anunţat în mai de Comisia Europeană, vor fi folosite de autoritățile de la Kiev pentru a depăși consecinţele războiului.
Ajutorul, sub formă de credite, vizează să răspundă nevoilor de finanţare imediate cele mai urgente ale Ucrainei, a declarat ministrul ceh al finanţelor, Zbynek Stanjura, a cărui ţară asigură, până la finalul anului, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE.

Suma ar urma să ajute statul ucrainean să acopere, printre altele, cheltuieli publice precum plata salariilor sau cheltuieli pentru funcţionarea spitalelor şi a şcolilor.
Cu noul ajutor, valoarea asistenţei macrofinanciare furnizate Ucrainei de Uniunea Europeană de la începutul conflictului ajunge la 2,2 miliarde de euro.

Kievul are nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru ca economia sa să continue să funcţioneze, declara în luna mai ministrul Finanţelor ucrainean, Serghei Marcenko.
Miliardul de euro aprobat marţi de blocul comunitar corespunde sumei propuse de Comisia Europeană la 1 iulie şi constituie prima parte a unui dispozitiv de cel mult 9 miliarde de euro, în acest an, care fusese propus de executivul UE pe 18 mai pentru a ajuta Ucraina să facă faţă consecinţelor războiului.

Totuşi, statele membre sunt divizate cu privire la modalităţile de finanţare a acestui ajutor, ceea ce întârzie întregul proces. Celelalte opt miliarde de euro sunt blocate în condiţiile în care unele ţări membre pun sub semnul întrebării capacitatea unei ţări în război de a se îndatora pe termen lung, recunosc diplomaţi europeni.

Asistenţa macrofinanciară este un ajutor pe care UE îl furnizează ţărilor vecine confruntate cu probleme grave ale balanţei de plăţi, în completarea unui ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI). Ea poate lua forma creditelor pe termen mediu sau lung, subvenţiilor sau unei combinaţii a celor două.
FMI a evaluat la 14,3 miliarde euro deficitul balanţei de plăţi a Ucrainei la finalul lunii iunie.

#bani #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.