ULTIMĂ ORĂ! Curtea Constituțională a VALIDAT alegerile parlamentare

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent au fost validate astăzi de către Curtea Constituțională (CCM). Astfel, urmează următorul pas pentru începerea activității noului Parlament validat – ceremonia de învestire în funcție a deputaților, ședință pe care trebuie să o convoace președinta țării, Maia Sandu, cel târziu pe 10 august, scrie Realitatea.md.

Decizia Înaltei Curți de astăzi este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Atât Comisia Electorală Centrală, cât Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Șor au solicitat CCM să valideze alegerile.

Amintim că, în noul Parlament validat de legislatura a XI, majoritatea îi aparține Partidului Acțiune și Solidaritate, care are 63 de deputați, urmat de Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu 32 de deputați și Partidul Șor cu 6 deputați, printre care și Ilan Șor, care este fugar de mai bine de doi ani și nu vine în țară, întrucât ar urma să fie arestat.

Despre cum s-a ajuns ca în jumătate de an în Moldova să fie dizolvat Parlamentul de legislatura a X și organizarea alegerilor anticipate citiți mai jos.

#validat #alegeri parlamentare #CC #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.