ULTIMĂ ORĂ! Curtea Constituțională a VALIDAT alegerile parlamentare

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent au fost validate astăzi de către Curtea Constituțională (CCM). Astfel, urmează următorul pas pentru începerea activității noului Parlament validat – ceremonia de învestire în funcție a deputaților, ședință pe care trebuie să o convoace președinta țării, Maia Sandu, cel târziu pe 10 august, scrie Realitatea.md.

Decizia Înaltei Curți de astăzi este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Atât Comisia Electorală Centrală, cât Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Șor au solicitat CCM să valideze alegerile.

Amintim că, în noul Parlament validat de legislatura a XI, majoritatea îi aparține Partidului Acțiune și Solidaritate, care are 63 de deputați, urmat de Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu 32 de deputați și Partidul Șor cu 6 deputați, printre care și Ilan Șor, care este fugar de mai bine de doi ani și nu vine în țară, întrucât ar urma să fie arestat.

Despre cum s-a ajuns ca în jumătate de an în Moldova să fie dizolvat Parlamentul de legislatura a X și organizarea alegerilor anticipate citiți mai jos.

#validat #alegeri parlamentare #CC #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.