ULTIMĂ ORĂ! Se modifică Legea Procuraturii. Stoianoglo, cu „un picior afară din Procuratură”

Activitatea profesională a procurorului general va putea fi evaluată de o Comisie specială, care va avea împuterniciri, în urma aprecierii, să solicite demisia din funcție a procurorului sau emiterea unei decizii de încetare a dispoziției disciplinare. Deputații majorității parlamentare au aprobat în acest sens, astăzi, un proiect de lege privind modificarea legii Procuraturii, în prima lectură cu votul a 59 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit documentului, evaluarea procurorului general va putea fi cerută de președintele țării sau de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ulterior, CSP va crea o comisie alcătuită din 5 membri – câte un delegat din partea Președinției, Parlamentului, CSP, CSM și chiar o persoană propusă de procurorul general.

În urma evaluării activității procurorului, membrii comisiei vor trebui să-i acorde acestuia calificativul bine, foarte bine sau eșuat. În cazul acordării calificativului „eșuat”, CSP va propune șefului statului demiterea procurorului general. O propunere din partea deputaților a fost ca să fie patru calificative: bine, excelent, satisfăcător și eșuat. Raportorul și autorul proiectului de lege, deputatul PAS, ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că urmează să se examineze propunerea pentru a modifica această prevedere.

Totodată, noile modificări prevăd și normative prin care să prevină potențiale presiuni asupra membrilor CSP din partea procurorului general, în perioada anchetei, întrucât Consiliul este un organ colegial din componența Procuraturii Generale.

De asemenea, proiectul de lege mai prevede că, evaluarea nu va putea fie făcută mai des decât o dată în an.

Opoziția nu a susținut proiectul de lege, criticând inițiativa și acuzând guvernarea că ar intenționa să-și supună justiția.

#legea procuraturii #stoianoglo #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.