Startup-ul menit să diminueze conceptul fast fashion: Garderobbo creat de tânăra moldoveancă Ana Dodi

13 Aug. 2021, 13:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Aug. 2021, 13:05 // Bani și Afaceri //  MD Bani

La nivel mondial, 84% din hainele noastre sunt aruncate și ajung în gropile de gunoi. Dacă există impresia că lumea e salvată atunci când îmbrăcămintea este donată… greșești – doar 25% din ele ajung într-adevăr la oamenii care au nevoie de ele. Conform datelor băncii mondiale, industria modei generează mai multe emisii de carbon decât transportul maritim și zborurile internaționale la un loc. În acest sens, Ana Dodi a găsit o soluție pentru ca hainele să aibă o a doua șansă și alți oameni să poată beneficia de ele.

Ea a lansat platforma Garderobbo al cărei concept este de a fi un marketplace pentru cei care vor să vândă sau să cumpere haine, iar procente din aceste achiziții vor fi donate, scrie blueprint.md.

Ana Dodi are deja experință în achiziții în sectorul industrial, odată ce a rămas fără job a decis să implementeze ideea pe care o are deja de câțiva ani.

„Mă numesc Ana Dodi și până acum câțiva ani am lucrat în achiziții în sectorul industrial. Idea pe care încerc să o dezvolt mi-a venit încă cu vreo doi ani în urmă. Anul acesta am rămas fără job din cauza pandemiei și am înțeles ca acum este timpul potrivit să-mi implementez ideea.”

Startup-ul la în care activează Ana soluționează problema fast fashion-ului și poluării mediului. Astfel, startup-ul Garderobbo este o platformă pe care toți doritorii pot să vândă sau/și să cumpere haine de la alți utilizatori, iar un procent din vânzare va fi donat.

La moment, Ana Dodi creează platforma și dezvoltă baza de date cu clienți. Tânăra planifică să finiseze proiectul în următoarele șase luni.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.