Ultima oră! Un nou mutant geopolitic în Estul Europei: Uniunea Rusia

Dacă anterior se eschivau să discute despre integrarea în componența Federației Ruse sau o făceau voalat, separatiștii de la Tiraspol au început să vorbească deschis la subiect. Declarații au fost făcute de așa-numitul de ministru de externe din Transnistria, Vitallii Ignatiev, în cadrul unui interviu acordat publicației Sputnik Moldova.

Anterior pagina web a agenției a fost blocată anterior de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Ignatiev spune că în 2006, prin intermediul unui referendum, transnistrenii au decis că vor independență, apoi „aderare liberă la Federația Rusă”, scrie realitatea.md.

Ignatiev s-a referit și la statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, obținută de Republica Moldova în iunie 2022. Potrivit lui, viziunile Chișinăului sunt opuse celor pe care le are Tiraspolul.

„În ceea ce privește opțiunea de negociere, având în vedere perspectivele europene ale Moldovei, care contrazic voința locuitorilor Transnistriei, este imposibil să se combine pașnic și non-violent într-un singur stat identitățile complet diferite ale popoarelor moldovenești (sau române) și multinaționale transnistrene, valorile lor diferite, eroii diferiți, alegerea vectorilor opuși de dezvoltare. Aceasta este o utopie periculoasă care poate duce la o nouă izbucnire a conflictului. În Transnistria, rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006 exclud abaterea de la cursul independenței, cu intrarea liberă ulterioară în Rusia. Conceptul de politică externă, strategia de dezvoltare până în 2026 și alte documente doctrinare își formulează propria idee națională”, declară oficialul separatist.

Așadar, Tiraspolul pare să încerce să pună Chișinăul în fața alegerii dintre „divorțul pașnic”, așa cum îl numește Ignatiev, sau noi tensiuni în regiune. Anterior, în cadrul unor interviuri acordate presei ruse, acesta a declarat de mai multe ori despre intenția regiunii separatiste de a obține independența, însă ezita să vorbească direct despre eventuala intrare oficială sub „aripa” Kremlinului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.