Ultima oră! Un nou mutant geopolitic în Estul Europei: Uniunea Rusia

Dacă anterior se eschivau să discute despre integrarea în componența Federației Ruse sau o făceau voalat, separatiștii de la Tiraspol au început să vorbească deschis la subiect. Declarații au fost făcute de așa-numitul de ministru de externe din Transnistria, Vitallii Ignatiev, în cadrul unui interviu acordat publicației Sputnik Moldova.

Anterior pagina web a agenției a fost blocată anterior de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Ignatiev spune că în 2006, prin intermediul unui referendum, transnistrenii au decis că vor independență, apoi „aderare liberă la Federația Rusă”, scrie realitatea.md.

Ignatiev s-a referit și la statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, obținută de Republica Moldova în iunie 2022. Potrivit lui, viziunile Chișinăului sunt opuse celor pe care le are Tiraspolul.

„În ceea ce privește opțiunea de negociere, având în vedere perspectivele europene ale Moldovei, care contrazic voința locuitorilor Transnistriei, este imposibil să se combine pașnic și non-violent într-un singur stat identitățile complet diferite ale popoarelor moldovenești (sau române) și multinaționale transnistrene, valorile lor diferite, eroii diferiți, alegerea vectorilor opuși de dezvoltare. Aceasta este o utopie periculoasă care poate duce la o nouă izbucnire a conflictului. În Transnistria, rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006 exclud abaterea de la cursul independenței, cu intrarea liberă ulterioară în Rusia. Conceptul de politică externă, strategia de dezvoltare până în 2026 și alte documente doctrinare își formulează propria idee națională”, declară oficialul separatist.

Așadar, Tiraspolul pare să încerce să pună Chișinăul în fața alegerii dintre „divorțul pașnic”, așa cum îl numește Ignatiev, sau noi tensiuni în regiune. Anterior, în cadrul unor interviuri acordate presei ruse, acesta a declarat de mai multe ori despre intenția regiunii separatiste de a obține independența, însă ezita să vorbească direct despre eventuala intrare oficială sub „aripa” Kremlinului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.