Ultimatum pentru Gazprom! Chișinăul îi dă termen până la 10 septembrie să separe transportul de furnizare

Gigantul rus Gazprom, care deține controlul asupra Moldovagaz tergiversează implementarea Pachetului trei energetic care prevede separarea transportului de furnizare. Or, Guvernul a aprobat modificări la lege care obligă Gazprom să implementeze Pachetul trei energetic până în toamna acestui an.

„De facto reprezentanții de la Moldovagaz nu acceptă transferul activelor și implementare Pachetului 3. Nu putem la infinit să așteptăm când Gazprom va accepta separarea, de asta propunem să modificăm cadrul normativ ca din 10 septembrie să facem o trecere rapidă și lină. În caz că Gazprom nu depune documentele de cerificare la timp să putem merge cu implementarea Pachetului energetic”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a precizat că în cazul în care Gazprom refuză transferul activelor Moldovatransgaz va fi desemnat un operator independent care va semna un contract de chirie, iar acel operator independent desemnat de ANRE va exercita atribuțiile de operator or independent al sistemului.

Moldovagaz declara anterior că este în imposibilitatea de a depune în termen toate actele necesare pentru finalizarea procesului de separare și certificare a companiei de transport gaze „Moldovatransgaz” după modelul Operatorului de Transport Independent (OTI) în conformitate cu deciziile corporative adoptate anterior. „Nu există consensul acționarilor”, spune compania.

Separarea Moldovatransgaz e în întârziere. Anterior conducerea Moldovagaz chiar a declarat că în domeniul gazier Republica Moldova nu a implementat nici măcar prevederile Pachetului Energetic II.

În toamna anului 2021, Secretariatul Comunității Energetice chiar avertiza Guvernul Gavriliţă despre nerespectarea de către aceasta a prevederilor privind separarea și certificarea operatorului său de sistem de transport de gaze Moldovatransgaz.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#separare #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.