Ultimatum pentru Gazprom! Chișinăul îi dă termen până la 10 septembrie să separe transportul de furnizare

Gigantul rus Gazprom, care deține controlul asupra Moldovagaz tergiversează implementarea Pachetului trei energetic care prevede separarea transportului de furnizare. Or, Guvernul a aprobat modificări la lege care obligă Gazprom să implementeze Pachetul trei energetic până în toamna acestui an.

„De facto reprezentanții de la Moldovagaz nu acceptă transferul activelor și implementare Pachetului 3. Nu putem la infinit să așteptăm când Gazprom va accepta separarea, de asta propunem să modificăm cadrul normativ ca din 10 septembrie să facem o trecere rapidă și lină. În caz că Gazprom nu depune documentele de cerificare la timp să putem merge cu implementarea Pachetului energetic”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a precizat că în cazul în care Gazprom refuză transferul activelor Moldovatransgaz va fi desemnat un operator independent care va semna un contract de chirie, iar acel operator independent desemnat de ANRE va exercita atribuțiile de operator or independent al sistemului.

Moldovagaz declara anterior că este în imposibilitatea de a depune în termen toate actele necesare pentru finalizarea procesului de separare și certificare a companiei de transport gaze „Moldovatransgaz” după modelul Operatorului de Transport Independent (OTI) în conformitate cu deciziile corporative adoptate anterior. „Nu există consensul acționarilor”, spune compania.

Separarea Moldovatransgaz e în întârziere. Anterior conducerea Moldovagaz chiar a declarat că în domeniul gazier Republica Moldova nu a implementat nici măcar prevederile Pachetului Energetic II.

În toamna anului 2021, Secretariatul Comunității Energetice chiar avertiza Guvernul Gavriliţă despre nerespectarea de către aceasta a prevederilor privind separarea și certificarea operatorului său de sistem de transport de gaze Moldovatransgaz.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#separare #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a lansat la începutul lunii noiembrie o nouă campanie de promovare a produselor moldovenești „Cumpăr BUN de-acasă” , pentru care a scos la licitație servicii în valoare totală de 315.000 de lei. Inițiativa vine în contextul în care, după abrogarea cotei minime obligatorii de 50% pentru produsele autohtone, statul mizează mai mult pe mobilizarea consumatorilor decât pe instrumente legislative.

Documentele de licitație arată că banii vor fi direcționați astfel:

145.000 lei pentru elaborarea unui spot video în versiuni TV și online;
25.000 lei pentru crearea a 14 vizualuri (cartoline), câte unul pentru fiecare categorie de produse;
75.000 lei pentru o campanie de distribuție plătită pe Facebook, Instagram și YouTube, cu obiective clare de impact (reach și frecvență);
70.000 lei pentru o campanie de influencer marketing, cu 10 creatori de conținut locali, fiecare având minimum 60% audiență din Republica Moldova.

Licitația urmărește realizarea unei campanii integrate de comunicare, menite să stimuleze consumul de produse agroalimentare autohtone și să consolideze brandul local.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.