Ultimatum pentru Gazprom! Chișinăul îi dă termen până la 10 septembrie să separe transportul de furnizare

Gigantul rus Gazprom, care deține controlul asupra Moldovagaz tergiversează implementarea Pachetului trei energetic care prevede separarea transportului de furnizare. Or, Guvernul a aprobat modificări la lege care obligă Gazprom să implementeze Pachetul trei energetic până în toamna acestui an.

„De facto reprezentanții de la Moldovagaz nu acceptă transferul activelor și implementare Pachetului 3. Nu putem la infinit să așteptăm când Gazprom va accepta separarea, de asta propunem să modificăm cadrul normativ ca din 10 septembrie să facem o trecere rapidă și lină. În caz că Gazprom nu depune documentele de cerificare la timp să putem merge cu implementarea Pachetului energetic”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a precizat că în cazul în care Gazprom refuză transferul activelor Moldovatransgaz va fi desemnat un operator independent care va semna un contract de chirie, iar acel operator independent desemnat de ANRE va exercita atribuțiile de operator or independent al sistemului.

Moldovagaz declara anterior că este în imposibilitatea de a depune în termen toate actele necesare pentru finalizarea procesului de separare și certificare a companiei de transport gaze „Moldovatransgaz” după modelul Operatorului de Transport Independent (OTI) în conformitate cu deciziile corporative adoptate anterior. „Nu există consensul acționarilor”, spune compania.

Separarea Moldovatransgaz e în întârziere. Anterior conducerea Moldovagaz chiar a declarat că în domeniul gazier Republica Moldova nu a implementat nici măcar prevederile Pachetului Energetic II.

În toamna anului 2021, Secretariatul Comunității Energetice chiar avertiza Guvernul Gavriliţă despre nerespectarea de către aceasta a prevederilor privind separarea și certificarea operatorului său de sistem de transport de gaze Moldovatransgaz.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#separare #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.