Ultimul cartuș al Rusiei în șantajul energetic: Moldova se pregătește pentru iarna finală de presiune de la Kremlin

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că această iarnă ar putea fi ultima în care Rusia mai poate folosi gazele naturale ca instrument de șantaj împotriva Republicii Moldova. „Aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș,” a spus spicherul, subliniind că Moldova a luat măsuri semnificative pentru a-și diversifica sursele energetice și a-și consolida reziliența.

Potrivit lui Grosu, Rusia folosește de obicei presiunile energetice în perioadele reci ale anului sau înaintea campaniilor electorale, încercând astfel să influențeze deciziile guvernelor vizate. El a adăugat că „starea de urgență” declarată ar putea fi utilizată doar dacă riscul unei crize energetice se va concretiza.

Între timp, concernul rus Gazprom continuă să ceară Chișinăului achitarea unei datorii pretinse de peste 700 milioane de dolari pentru livrările de gaze pe rute alternative către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. Republica Moldova, însă, nu recunoaște această datorie, considerând-o nejustificată.

Moldova a făcut pași concreți pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, explorând alternative și adoptând măsuri politice și economice pentru a asigura stabilitatea energetică. Declarațiile lui Grosu indică faptul că autoritățile sunt pregătite să facă față oricăror provocări în această iarnă, considerată una crucială în relațiile energetice cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #șantaj #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.