Ultimul cartuș al Rusiei în șantajul energetic: Moldova se pregătește pentru iarna finală de presiune de la Kremlin

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că această iarnă ar putea fi ultima în care Rusia mai poate folosi gazele naturale ca instrument de șantaj împotriva Republicii Moldova. „Aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș,” a spus spicherul, subliniind că Moldova a luat măsuri semnificative pentru a-și diversifica sursele energetice și a-și consolida reziliența.

Potrivit lui Grosu, Rusia folosește de obicei presiunile energetice în perioadele reci ale anului sau înaintea campaniilor electorale, încercând astfel să influențeze deciziile guvernelor vizate. El a adăugat că „starea de urgență” declarată ar putea fi utilizată doar dacă riscul unei crize energetice se va concretiza.

Între timp, concernul rus Gazprom continuă să ceară Chișinăului achitarea unei datorii pretinse de peste 700 milioane de dolari pentru livrările de gaze pe rute alternative către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. Republica Moldova, însă, nu recunoaște această datorie, considerând-o nejustificată.

Moldova a făcut pași concreți pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, explorând alternative și adoptând măsuri politice și economice pentru a asigura stabilitatea energetică. Declarațiile lui Grosu indică faptul că autoritățile sunt pregătite să facă față oricăror provocări în această iarnă, considerată una crucială în relațiile energetice cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #șantaj #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.