Ultimul cartuș al Rusiei în șantajul energetic: Moldova se pregătește pentru iarna finală de presiune de la Kremlin

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că această iarnă ar putea fi ultima în care Rusia mai poate folosi gazele naturale ca instrument de șantaj împotriva Republicii Moldova. „Aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș,” a spus spicherul, subliniind că Moldova a luat măsuri semnificative pentru a-și diversifica sursele energetice și a-și consolida reziliența.

Potrivit lui Grosu, Rusia folosește de obicei presiunile energetice în perioadele reci ale anului sau înaintea campaniilor electorale, încercând astfel să influențeze deciziile guvernelor vizate. El a adăugat că „starea de urgență” declarată ar putea fi utilizată doar dacă riscul unei crize energetice se va concretiza.

Între timp, concernul rus Gazprom continuă să ceară Chișinăului achitarea unei datorii pretinse de peste 700 milioane de dolari pentru livrările de gaze pe rute alternative către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. Republica Moldova, însă, nu recunoaște această datorie, considerând-o nejustificată.

Moldova a făcut pași concreți pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, explorând alternative și adoptând măsuri politice și economice pentru a asigura stabilitatea energetică. Declarațiile lui Grosu indică faptul că autoritățile sunt pregătite să facă față oricăror provocări în această iarnă, considerată una crucială în relațiile energetice cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #șantaj #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.