„Un embargo asupra importurilor de petrol rusesc ar putea împinge pieţele în cel mai crunt haos din viaţa noastră“

Din data de 24 februarie, de când Rusia a invadat Ucraina, petrolul a atins cote maxime. Țițeiul Brent a atins la data de 6 martie 139 de dolari pe baril în Asia, cel mai ridicat nivel din iulie 2008 încoace. De asemenea, preţurile petrolului destinat pieţei americane au trecut de 130 de dolari pe baril pentru a se retrage apoi spre 120 de dolari pe baril.

„Petrolul se scumpeşte din cauza perspectivei unui embargo total asupra exporturilor ruse de ţiţei şi produse din ţiţei“, explică pentru CNBC John Kilduff, analist la Again Capital.

SUA şi aliaţii discută această posibilitate pentru a priva Moscova de bani pentru întreținerea războiului. Washingtonul ia în calcul diverse variante pentru înlocuirea petrolului pe care-l cumpără de la ruşi.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori.

Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru vehiculele de război ruseşti, scrie The Conversation. De asemenea, aproape tot petrolul procesat în Germania este de import, iar Germania este cel mai mare procesator de petrol din Europa. O treime din petrolul prelucrat în rafinăriile şi uzinele germane vine tot de la ruşi. Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

„Un embargo asupra importurilor din Rusia ar putea împinge pieţele energiei în cel mai crunt haos din viaţa noastră“, a spus Vandana Hari, analist la Vanda Insights. Este greu de crezut că UE va acdepta interzicerea importurilor din Rusia, chiar dacă SUA i-o ia înainte.

Petrol scump înseamnă benzină scumpă în vremuri în care preţurile record ale energiei au aruncat inflaţia în aer în Europa. Preţurile gazelor pe pieţele europene au stabilit ieri noi recorduri.

Wall Street Journal scrie despre un salt de 42%, la 270 de euro, pentru contractele futures cu gaze pe bursa nord-europeană doar de vineri până luni

#embargo #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.