Un euro vindem, trei cheltuim! Gaura comercială a Moldovei a trecut de 3,3 miliarde de euro

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.

#comert #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O parte din finanțarea acordată Republicii Moldova prin Planul de Creștere al Uniunii Europene (1,9 miliarde de euro n.a) nu va fi debursată în semestrul II al anului 2026, după ce anumite condiționalități asumate de autorități nu au fost îndeplinite la termen. Printre acestea se numără și punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești–Chișinău, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul unei emisiuni de la Realitatea TV.

Întrebată dacă întârzierea punerii în exploatare a liniei Vulcănești–Chișinău blochează o parte din tranșa aferentă Planului de Creștere, Belous a explicat că finanțarea europeană este direct legată de realizarea reformelor și măsurilor asumate de Republica Moldova.

„Noi debursăm banii sau primim banii de la Uniunea Europeană în funcție de cum facem reformele”, a explicat ministrul.

Potrivit ministrului, ratarea unui indicator într-un anumit semestru nu înseamnă însă pierderea definitivă a finanțării. Dacă măsura este realizată în perioada următoare, suma corespunzătoare poate fi încasată ulterior.

În cazul liniei Vulcănești–Chișinău, Belous a confirmat că o anumită sumă nu va ajunge în Republica Moldova în semestrul II al anului 2026, ci va fi transferată în prima jumătate a anului 2027, după îndeplinirea condiției.

„O anumită sumă nu o să fie în semestrul II 2026, dar o să fie încasată în semestrul I 2027”, a precizat ministra Finanțelor.

Victoria Belous a subliniat că banii nu sunt pierduți, ci plata este, practic, decalată până la realizarea măsurii asumate.

Ministrul a insistat că toate condiționalitățile incluse în Planul de Creștere urmăresc îmbunătățirea condițiilor de trai din Republica Moldova și nu reprezintă reforme impuse fără beneficii pentru populație.

Ea a dat drept exemple dezvoltarea infrastructurii, crearea locurilor în creșe și alte reforme prevăzute în plan, afirmând că acestea sunt în primul rând în interesul cetățenilor Republicii Moldova.