Un investitor din Hong Kong anunță că nu are planuri pe termen scurt în politica moldovenească

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că nu are planuri politice pe termen scurt. El a respins speculațiile privind o eventuală implicare în campania electorală pentru alegerile din 28 sepetembrie.

„Am spus foarte clar că nu am careva planuri politice pe termen scurt. Mi se pare normal ca un partid, după patru ani de guvernare, să vină cu un mic restart și să convingă pe cei indeciși”, a spus acesta în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Totodată, fostul ministru atrage atenția asupra faptului că este normal ca unele persoane să-și piardă încrederea după o guvernare de patru ani, or implicarea anumitor personallități în campania PAS e ceva normal pentru ai convinge pe cei indeciși.

În declarația de avere depusă la finalul mandatului, Andrei Spînu a raportat venituri totale de 600.826 de lei din salarii și diurne la Ministerul Infrastructurii, în timp ce din dividendele obținute de la compania Wupp LTD, înregistrată în Marea Britanie, a câștigat 141.000 de euro. Diferența între veniturile publice și cele private este semnificativă – dividendele fiind de 4,5 ori mai mari decât salariul de funcționar.

Spînu deține un apartament în construcție de aproape 59 de metri pătrați, estimat la peste 102.000 de euro, și o casă de 125 metri pătrați în Chișinău, dobândită în 2018, evaluată la peste 4,7 milioane de lei. De asemenea, acesta declară cinci terenuri dobândite între 2017 și 2020, cu o valoare totală estimată la 3,3 milioane de lei. La capitolul auto, fostul vicepremier deține un Audi Q5 din 2014 și un Volkswagen Tiguan din 2019, în valoare de 27.000 de dolari.

Conturile bancare însumau aproximativ 25.000 de euro, 20.000 de lei și 1.300 de dolari, la care se adaugă peste 29.000 de euro în fonduri de investiții și un portofoliu bursier de acțiuni internaționale în valoare de circa 18.000 de euro. Printre companiile în care deține acțiuni se numără Microsoft, Apple, Nvidia, Coca-Cola, Boeing, Airbus și fonduri ETF de tip Vanguard. El mai deține și participații integrale în două firme – OneTwoStart Ltd (Hong Kong) și Wupp LTD (UK) – și a investit 50.000 de euro într-un startup estonian din domeniul tehnologiei educaționale, Bloombrain OU.

Fostul ministru a declarat și dețineri de criptomonede (DOGE, XRP, SOL, TON și ETH) în valoare de aproximativ 11.600 de dolari la momentul achiziției. În 2024, acesta a cheltuit 20.000 de euro pentru un pachet turistic/recuperare medicală în străinătate și circa 4.800 de euro pentru formare profesională.

Într-o investigație RISE, se spune că numele lui Spînu este legat de mai multe zone offshore. Direct sau indirect, numele lui este legat de jurisdicții precum Cipru, Hong Kong, Delaware și Belize.

Mai mult, pe când era viceministru al Tineretului și Sportului, Spînu a fost și în incompatibilitate de funcție. S-a întâmplat la intersecția anilor 2015-2016, când, în paralel, a administrat activitatea unei firme din Hong Kong care, în ultimii ani, i-a adus circa 8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #politica #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru a patra lună consecutiv, rușii își retrag economiile din băncile străine și le transferă în conturi din Federația Rusă. În iunie, aceste transferuri nete ale gospodăriilor au depășit ieșirile de bani din țară cu 55 miliarde de ruble (aproape 700 milioane de dolari), potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Centrale a Rusiei. Este cel mai mare aflux lunar de fonduri înregistrat de când aceste date sunt publicate, din 2018.

Recordul precedent fusese stabilit în martie, cu un flux net de 46,5 miliarde de ruble. În total, în ultimele patru luni, rușii au readus din străinătate circa 133 miliarde de ruble (peste 1,5 miliarde de dolari). În trecut, direcția banilor era inversă: între 2018 și începutul lui 2024 au existat doar opt luni cu flux net pozitiv către Rusia, iar o serie de mai multe luni consecutive de intrări nu s-a mai văzut niciodată.

Tendința actuală marchează o schimbare majoră după iunie 2022, când BCR a permis transferul a până la 1 milion de dolari pe lună în străinătate. Până la mijlocul lui 2023, rușii au trimis peste 3 trilioane de ruble în băncile nerezidente, însă ritmul a scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul sancțiunilor și al reducerii opțiunilor de transfer.

Schimbarea de direcție a fluxurilor financiare a coincis cu primele convorbiri telefonice dintre Vladimir Putin și Donald Trump, în februarie 2025, care au alimentat speranțele privind încheierea războiului și normalizarea relațiilor cu Occidentul. Acest context a atras capital străin pe piața rusă pentru prima dată de la începutul conflictului și a impulsionat creșterea valorii activelor locale.

Aprecierea rublei și dobânzile ridicate la instrumentele în ruble au făcut ca unele plasamente interne să ofere randamente de până la 20% anual în dolari, potrivit fostului vicepreședinte al BCR, Oleg Viugin. În iunie, banca centrală a redus pentru prima dată din septembrie 2022 rata-cheie, de la 21% la 20%, iar ulterior aceasta a scăzut la 18%.

Pe fondul acestor evoluții, economiile rușilor în băncile străine au coborât la 6,2 trilioane de ruble la 1 iulie 2025 – minimul ultimilor doi ani. Banca centrală subliniază însă că suma reală ar putea fi mai mică, o parte din bani fiind deja cheltuiți pentru consum, importuri sau alte nevoi.

În paralel cu retragerile din băncile străine, rușii continuă să transfere fonduri consistente către brokerii externi – 34,1 miliarde de ruble în iunie, după un record de 52,3 miliarde în mai, iar de la începutul anului aproximativ 175 miliarde de ruble (circa 2 miliarde de dolari).