Un joc periculos: băncile centrale ale lumii pornesc într-un război valutar inversat pentru îmblânzirea inflaţiei

24 Iun. 2022, 06:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2022, 06:35 // Actual //  bani.md

Un joc periculos: băncile centrale ale lumii pornesc într-un război valutar inversat pentru îmblânzirea inflaţiei
Disperaţi să îmblânzească creş­te­rea preţurilor, bancherii centrali se întrec în a întări puterea de cum­părare pe plan local în detrimentul exportatorilor, potrivit Bloomberg Businessweek.

Disperaţi să îmblânzească creş­te­rea preţurilor, bancherii centrali se întrec în a întări puterea de cum­părare pe plan local în detrimentul exportatorilor, potrivit Bloomberg Businessweek.

Totul a început cu Isabel Schnabel, de la BCE. În februarie, aceasta a arătat un grafic indicând cât de mult slăbise euro în raport cu do­larul. Două luni mai târziu, Tiff Macklem de la Bank of Canada de­plângea declinul dolarului Canadian. Preşedintele băncii centrale elveţie­ne, Thomas Jordan, a sugerat că şi-ar dori să vadă un franc mai puternic.
Dolarul american era în a­preciere puternică, cu Fed-ul pregă­tin­du-se să combată agresiv inflaţia.

Aşa că, una după alta, şi alte bănci centrale, la fel de disperate să re­strân­gă creşterea continuă a inflaţiei în propria ogradă, au început să e­mită semnale nu foarte subtile că şi-ar dori monede mai solide, care ajută la reducerea costului importurilor.

Este o formă de intervenţie atât de rară, încât simplele comentarii ale băncilor au mişcat pieţele. Pe 16 iunie, două dintre ele au plusat: Elveţia a surprins traderii cu prima majorare de dobânzi din 2007, trimi­ţând francul la cel mai ridicat nivel din 7 ani. Câteva ore mai târziu, Banca Angliei şi-a anunţat propria majorare de dobânzi şi a semnalat noi viitoare majorări consistente.

Valoarea monedelor a devenit o parte din ce în ce mai însemnată din ecuaţia inflaţiei. Michael Cahill, economist la Goldman Sachs, spune că nu-şi aminteşte vreo perioadă an­teri­oară în care băncile centrale ale ţărilor dezvoltate să fi ţintit monede mai puternice atât de agresiv. A­ceastă competiţie este supranumită război valutar inversat pentru că timp de peste un deceniu ţările au căutat opusul.

O monedă mai slabă însemna ca firmele locale să poată exporta la preţuri mai competitive, susţinând creşterea economică. Însă, cu preţurile la orice în creştere dramatică, întărirea puterii de cumpărare a devenit brusc mai importantă.

Este un joc periculos. Scăpată de sub control, această competiţie internaţională riscă să declanşeze oscilaţii dramatice ale valorii majorităţii monedelor dominante, să afecteze producătorii care depin de exporturi, să dea peste cap finanţele multinaţionalelor şi să mişte poverile inflaţiei în jurul lumii.

Războaiele valutare sunt un joc cu sumă zero. Sunt câştigători şi perdanţi. Toate ţările „vor acelaşi lucru, dar acest lucru nu este posibil în lumea valutară“, avertizează Alan Ruskin, strateg Deutsche Bank.

Din 1985, când a avut loc una dintre cele mai remarcabile intervenţii guvernamentale de amploare de pe pieţele valutare, guvernele au intervenit rar atât de explicit pentru a influenţa valoarea monedelor. Încercările mai subtile sunt mai obişnuite.

În războiul actual, dolarul american puternic are cel mai mult de pierdut. Aprecierea acestuia din 2022 s-a dovedit o binecuvântare pentru un Fed care încearcă să combată cea mai accelerată inflaţie din patru decenii.
America nu se va mai bucura probabil mult timp de acest avantaj. Majorările de dobânzi decise de băncile centrale elveţiană şi britanică au apăsat deja asupra dolarului.

În ce măsură exact contribuie aprecierea unei monede la reducerea inflaţiei rămâne neclar. Gradul în care un curs valutar afectează indicatorul preţurilor de consum s-a dovedit minim, potrivit Citigroup. Însă într-o eră cu inflaţia galopantă, beneficiile ar putea fi mai mari.

Experţii avertizează că orice intervenţie guvernamentală presupune un risc ridicat de eşec.

Realitatea Live

03 Oct. 2025, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2025, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII