Un latifundiar din Transnistria deține monopolul la exportul de năut

Între 2020 și iunie 2024, din Republica Moldova au fost exportate 4.931 tone de năut, în valoare totală de 54.487.778 de lei. Prețul mediu al năutului exportat a fost de 12.816 lei pe tonă, cu cele mai mari cantități exportate în anii 2020 și 2023, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În perioada analizată, năutul din Moldova a fost exportat în 20 de țări, dintre care Israel, Bulgaria și România au fost principalii destinatari, primind 83% din totalul exporturilor. 23 de companii moldovenești au exportat năut, însă SRL LENDER AGROPRIM (companie din Transitria care gestionează peste 9000 de hectare de terenuri agricole) a dominat piața, realizând 63% din totalul exporturilor, cu vânzări de 34.385.468 de lei.

În ceea ce privește importul de năut în Moldova în aceeași perioadă, au fost importate 1.237 tone, în valoare de 19.002.044 de lei. În 2024, până în prezent, au fost importate 90 de tone, o cantitate similară cu aceeași perioadă a anului trecut.

Năutul importat a provenit din 10 țări, dar Ucraina și Rusia au fost principalele surse, reprezentând 99% din importuri. 46 de companii străine au vândut năut în Moldova, însă liderii cantitativi au fost trei companii: OOO AGROFIRMA PEGAS, TOV GOLD EXIM și TOV PRODENERGO. De menționat că OOO AGROFIRMA PEGAS din Rusia nu mai importă năut în Moldova din 2023, fiind înlocuită de companiile ucrainene TOV GOLD EXIM și TOV PRODENERGO.

28 de companii moldovenești au importat năut, dintre care patru firme au realizat 89% din importuri: VITALCOMUS SRL (40%), VAMCOMPLEX SRL (21%), VITAFOR SRL (14%) și GEOTER-COM SRL (14%).

Comparând exporturile și importurile, se observă că Moldova exportă de aproape patru ori mai mult năut decât importă, o diferență de 298% în termeni de cantitate și 187% în termeni de valoare. În total, în cei 4,5 ani analizați, Moldova a exportat năut în valoare de 54.487.778 de lei și a importat în valoare de 19.002.044 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorul chinez de automobile BYD a preluat totalitatea acţiunilor la un joint venture din China cu grupul german Mercedes-Benz Group AG, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de constructori străini îşi reduc expunerea pe cea mai mare piaţă auto din lume, transmite Bloomberg.

BYD a preluat restul de 10% din acţiunile la joint venture-ul Denza pe care nu le deţinea încă, a informat producătorul de automobile electrice într-un comunicat de presă difuzat luni seara, fără a oferi detalii legate de valoarea tranzacţiei.

Decizia pune capăt unui parteneriat care durează de 13 ani şi vine într-un moment în care există tensiuni comerciale între China şi Europa, pe măsură ce Comisia Europeană vrea să impună tarife suplimentare, de până la 36,3%, pentru automobilele electrice importate din China.

Joint venture-ul Denza, un producător de automobile electrice şi hibride din segmentul premium, a fost înfiinţat de BYD şi Mercedes în 2011, când fiecare dintre cei doi parteneri deţinea o participaţie de 50%. Vânzările slabe ale acestui joint venture au convins Mercedes să îşi reducă participaţia, până la 10%, în 2021.

Decizia de a ieşi din acţionariatul joint venture-ului Denza se adaugă provocărilor cu care se confruntă Mercedes, care are dificultăţi în a creşte în China, care timp de mai mulţi ani a fost una din pieţele auto cu cel mai puternic ritm de creştere din lume. Cheltuielile pe articole de lux în China au fost serios afectate de criza din sectorul imobiliar şi încetinirea economică. În paralel, intensificarea războiului preţurilor între producătorii chinezi de automobile electrice a dus la diminuarea cotei de piaţă pentru producătorii auto străini, astfel că Porsche, Ferrari şi BMW au raportat o diminuarea a vânzărilor în China la începutul anului.