Un latifundiar din Transnistria deține monopolul la exportul de năut

Între 2020 și iunie 2024, din Republica Moldova au fost exportate 4.931 tone de năut, în valoare totală de 54.487.778 de lei. Prețul mediu al năutului exportat a fost de 12.816 lei pe tonă, cu cele mai mari cantități exportate în anii 2020 și 2023, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În perioada analizată, năutul din Moldova a fost exportat în 20 de țări, dintre care Israel, Bulgaria și România au fost principalii destinatari, primind 83% din totalul exporturilor. 23 de companii moldovenești au exportat năut, însă SRL LENDER AGROPRIM (companie din Transitria care gestionează peste 9000 de hectare de terenuri agricole) a dominat piața, realizând 63% din totalul exporturilor, cu vânzări de 34.385.468 de lei.

În ceea ce privește importul de năut în Moldova în aceeași perioadă, au fost importate 1.237 tone, în valoare de 19.002.044 de lei. În 2024, până în prezent, au fost importate 90 de tone, o cantitate similară cu aceeași perioadă a anului trecut.

Năutul importat a provenit din 10 țări, dar Ucraina și Rusia au fost principalele surse, reprezentând 99% din importuri. 46 de companii străine au vândut năut în Moldova, însă liderii cantitativi au fost trei companii: OOO AGROFIRMA PEGAS, TOV GOLD EXIM și TOV PRODENERGO. De menționat că OOO AGROFIRMA PEGAS din Rusia nu mai importă năut în Moldova din 2023, fiind înlocuită de companiile ucrainene TOV GOLD EXIM și TOV PRODENERGO.

28 de companii moldovenești au importat năut, dintre care patru firme au realizat 89% din importuri: VITALCOMUS SRL (40%), VAMCOMPLEX SRL (21%), VITAFOR SRL (14%) și GEOTER-COM SRL (14%).

Comparând exporturile și importurile, se observă că Moldova exportă de aproape patru ori mai mult năut decât importă, o diferență de 298% în termeni de cantitate și 187% în termeni de valoare. În total, în cei 4,5 ani analizați, Moldova a exportat năut în valoare de 54.487.778 de lei și a importat în valoare de 19.002.044 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit, pe 9 iulie, starea de urgență în economie pentru încă o lună. Autoritățile din regiune explică decizia prin criza continuă cauzată de limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, transmite IPN.

Decretul privind extinderea stării de urgență a fost aprobat în cadrul celei de-a doua sesiuni extraordinare a așa-numiților deputați transnistreni, măsura fiind instituită acum aproape opt luni în stânga Nistrului.

După ședință, șeful așa-zisului Soviet Suprem, Alexander Korshunov, a confirmat că autoritățile trec la un regim de economisire drastică: „Toate organele administrației de stat și municipale funcționează acum în regim de austeritate”.

Cheltuielile în mai multe domenii au fost „reduse drastic”: fondurile rutier și de mediu, fondul investițiilor de capital, precum și așa-numitul fond al solicitărilor alegătorilor au fost înghețate. Toate proiectele pe care autoritățile intenționau să le pună în implementare în 2025 au fost amânate pe termen nedeterminat, a adăugat Alexander Korshunov.

„Este clar că, în astfel de circumstanțe, va trebui probabil să se ia decizii care nu sunt întotdeauna populare”, a adăugat Korshunov, referindu-se la restrângerea programelor de stat și la redistribuirea fondurilor.

În ajunul reuniunii a fost organizată o ședință extinsă privind subiectele economice, la care au participat așa-numiți reprezentanți ai puterii executive și legislative, inclusiv responsabili de finanțe, precum și membri ai executivului local. Potrivit surselor oficiale, au fost discutate concluziile așa-zisei comisii guvernamentale privind stabilizarea economică, inclusiv propuneri privind reducerea cheltuielilor și redistribuirea bugetului.

De asemenea, autoritățile din regiune au anunțat că ajustează bugetul și pregătesc un proiect de buget pentru anul viitor. Din cauza presiunii externe și a veniturilor instabile, aleșii de la Tiraspol spun că este dificil să facă prognoze și că principala misiune este să respecte obligațiile minime față de populație.

Anterior, administrația de la Tiraspol a recunoscut că executarea bugetului actual este imposibilă. Producția industrială a scăzut cu 43%, iar comerțul exterior cu 31,5%. Conform previziunilor, PIB-ul ar trebui să scadă cu 12% în 2026, iar inflația ar trebui să crească la 16%.

Din 1 iulie și până la sfârșitul anului, Tiraspolul introduce o plată eșalonată a salariilor pentru bugetari. Finanțarea va fi divizată în două părți – până la data de 20 și din 21 până la sfârșitul lunii. Administrațiile orașelor din regiune au primit ordin să returneze soldul fondurilor locale în bugetul central.