Moldova, tigru economic! Lupușor confirmă: am avut o creștere de 1,1%

10 Nov. 2025, 12:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2025, 12:40 // Actual //  Ursu Victor

Directorul Expert-Grup, Adrian Lupușor, critică valul de știri și declarații din ultimele zile care au anunțat că Republica Moldova ar fi intrat în recesiune economică. Într-o postare publică, acesta a catalogat informațiile drept „false” sau „interpretări eronate”, îndemnând mass-media și liderii de opinie să se informeze din surse oficiale înainte de a lansa mesaje alarmiste.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, economia Moldovei a înregistrat în trimestrul II din 2025 o creștere de 1,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. „Nu e mult, probleme în economie sunt multe, dar economia deja e pe creștere”, subliniază Lupușor, care estimează pentru anul 2025 o creștere totală de 1,5–2,0%, cu o continuare a avansului și în 2026.

„Repet, e puțin, avem nevoie de a impulsiona creșterea economică, dar haideți să fim corecți și să nu operăm cu termeni eronați. Moldova NU mai este în recesiune!”, a punctat expertul.

BANI.MD a publicat o știre în care spunea Republica Moldova a intrat în anul 2024 în recesiune economică, după ce două trimestre consecutive au fost marcate de scăderea Produsului Intern Brut (PIB). Redacția la citat pe economsitul Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, care a declarat vineri, 7 noiembrie 2025, că recesiunea nu este un eveniment izolat, ci semnul unei slăbiciuni cronice a economiei naționale, care de ani buni nu reușește să depășească problemele structurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.