UE declară război petrolului și gazelor. Bruxelles-ul pregătește cea mai amplă electrificare din istorie

Comisia Europeană pregătește un amplu plan de electrificare a economiei Uniunii Europene, care urmărește reducerea dependenței blocului comunitar de petrol și gaze naturale și accelerarea tranziției către energie curată. Potrivit unui proiect de document consultat de Reuters, pachetul de măsuri urmează să fie prezentat oficial pe 17 iulie.

Inițiativa vine pe fondul scumpirii energiei provocate de conflictul dintre Statele Unite și Iran, care a majorat semnificativ costurile importurilor energetice ale Uniunii Europene. Conform datelor Comisiei Europene, de la sfârșitul lunii februarie, factura blocului comunitar pentru importurile de petrol și gaze a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de euro.

Documentul prevede stabilirea, până în 2040, a unei ținte minime privind ponderea energiei electrice în consumul total de energie al Uniunii Europene, procentul urmând să fie stabilit ulterior.

Strategia Bruxelles-ului vizează extinderea utilizării automobilelor electrice în detrimentul celor cu motoare pe benzină și motorină, înlocuirea centralelor termice pe gaze din locuințe cu pompe de căldură și electrificarea proceselor industriale prin folosirea echipamentelor alimentate cu energie electrică în locul combustibililor fosili.

Pentru a accelera adoptarea acestor tehnologii, Comisia Europeană intenționează să reducă barierele financiare. Printre măsurile analizate se numără obligativitatea instalării pompelor de căldură în clădirile publice, obiective mai ambițioase pentru achiziționarea de vehicule electrice de către autoritățile publice și posibilitatea reducerii TVA pentru baterii destinate locuințelor, automobile electrice și pompe de căldură.

Executivul european pregătește, de asemenea, noi programe de finanțare pentru proiecte industriale care produc căldură folosind electricitate și surse regenerabile de energie.

Un alt element-cheie al planului este eliminarea treptată a subvențiilor acordate combustibililor fosili, măsură prin care energia electrică ar urma să devină mai competitivă comparativ cu petrolul și gazele naturale.

În proiectul de document consultat de Reuters se arată că, în contextul instabilității geopolitice și al volatilității piețelor energetice, independența energetică bazată pe energie curată produsă în Europa reprezintă „o chestiune de suveranitate”, iar electrificarea economiei trebuie accelerată semnificativ.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Adrian Lupușor afirmă că a avertizat autoritățile încă acum trei ani asupra deficiențelor grave de guvernanță din întreprinderile de stat, însă recomandările formulate de societatea civilă au fost ignorate. În opinia sa, criza actuală din jurul companiilor de stat este rezultatul direct al lipsei de reforme și al numirilor netransparente în structurile de conducere.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Lupușor spune că, în perioada în care a fost membru al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, a încercat să atragă atenția asupra acestor probleme în cadrul ședințelor, iar ulterior a transmis o scrisoare oficială conducerii de vârf a țării.

Potrivit economistului, documentul avertiza că un plan de dezoligarhizare nu poate fi credibil fără reformarea întreprinderilor de stat și că regulamentele privind selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație nu reflectau bunele practici ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Lupușor susține că a semnalat și lipsa unor criterii clare de performanță pentru evaluarea consiliilor de administrație, caracterul neoperațional al politicii privind proprietatea de stat, precum și necesitatea restructurării Agenției Proprietății Publice, digitalizării informațiilor despre patrimoniul public, corporatizării și reorganizării întreprinderilor de stat.

Economistul afirmă că a solicitat inclusiv organizarea unei ședințe dedicate acestui subiect, cu participarea prim-ministrului, argumentând că reforma avea nevoie de susținere politică la cel mai înalt nivel.

„Cum credeți, am primit vreun răspuns? Niciunul”, a scris Lupușor.

Acesta consideră că, după trei ani, exact problemele semnalate atunci — numirile netransparente, consiliile de administrație formale și lipsa unei supravegheri eficiente — „au explodat în criza pe care o vedem astăzi”.

În final, economistul face apel la actuala și viitoarele guvernări să trateze cu mai multă seriozitate recomandările venite din partea societății civile.

„Tare aș vrea ca guvernarea să-și învețe lecția din această criză: mai puțină aroganță și mai multă receptivitate față de vocile, poate mai puțin plăcute, dar critic necesare, care vin din partea societății civile”, a conchis Adrian Lupușor.