Un milionar-bancher, campion la exporturile de rapiță

09 Sept. 2025, 07:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Sept. 2025, 07:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sezonul agricol 2025–2026 a început cu o performanță istorică pentru agricultura Republicii Moldova: exporturile de rapiță au atins cote record, transformând această cultură în principalul motor al livrărilor externe. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în lunile iulie–august 2025 au fost exportate 229 077 tone de rapiță, cu 33,9% mai mult decât în sezonul record 2023 și de aproape cinci ori peste nivelul aceleiași perioade din 2024.

Luna iulie 2025 a stabilit un nou maxim istoric – 119 000 de tone, urmată de august, cu 110 000 de tone exportate. Valoarea totală a livrărilor s-a ridicat la 2,058 miliarde lei, depășind precedentul vârf din 2023 (1,275 miliarde lei). Prețul mediu de export a fost de 8,98 lei/kg, mai mare decât în 2023 (7,46 lei/kg), dar sub nivelul excepțional din 2022 (12,25 lei/kg).

Exporturile au fost dominate de patru companii, care au realizat împreună două treimi din livrări: „RUSAGRO-PRIM” SRL (75 158 tone, 30,2% din total), controlată de milioanarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a, „VADALEX GRAINS” SRL (31 464 tone), „OROM-IMEXPO” SRL (31 225 tone) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL (17 499 tone).

Principalele destinații au fost România (153 083 tone, peste jumătate din total), Bulgaria (57 918 tone) și Grecia (16 435 tone). O surpriză a constituit-o apariția Nepalului, care a importat 7 578 tone de rapiță moldovenească, confirmând extinderea accesului la piețe îndepărtate. În total, peste 96% din exporturi au fost orientate către statele Uniunii Europene.

Un element de premieră absolută pentru sezonul curent este revenirea Moldovei, după 15 ani de pauză, pe piața internațională cu ulei de rapiță. În august 2025, uzina „Floarea-Soarelui” SA din Bălți a procesat și exportat 6 432 tone, generând venituri de 112,7 milioane lei. Principalele destinații au fost România (84%) și Bulgaria (16%).

„Rapița s-a confirmat drept pârghia principală de creștere a exporturilor agricole, atât prin volume, cât și prin diversificarea spre produse cu valoare adăugată, cum este uleiul”, subliniază Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.