Un nor de nisip a „înghiţit” case, clădiri şi fabrici într-un oraș din nordul Chinei. Cum se explică fenomenul

În provincia Gansu din nord-vestul Chinei a fost observat un nor imens de nisip care a „înghiţit” case, clădiri şi fabrici. Fenomenul a produs mai multe accidente și un nivel mai înalt de poluare.

Astfel de furtuni de nisip sunt frecvente în partea de nord a ţării în perioada primăverii.

Meteorologii au solicitat locuitorilor să rămână în case, cu ferestrele închise.

De asemenea, alte fenomene similare sunt aşteptate pentru ziua de marţi, scrie Digi24.

Furtunile de nisip care au loc în China provin adesea din deşertul Gobi, o zonă aridă imensă situată între China şi Mongolia.

Autoritățile încearcă să oprească aceste furtuni prin împădurirea zonelor din apropiere deja de câteva luni. Ei vor să creeze un „zid verde” pentru a se proteja de astfel de furtuni.

#fenomen #furtuna de nisip #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.