Un nou paradis fiscal? Ţara din Europa care vrea să taie drastic impozitul pe profit pentru a atrage investitorii

Irlanda de Nord ar trebui să reducă impozitul pe profit la fel ca în Republica Irlanda pentru a stimula creşterea economică în regiunea aflată în criză de lichidităţi, potrivit unei propuneri a celui mai mare grup de lobby al mediului de afaceri din regiune.

Diferenţa dintre rata de 25% a impozitului pe profit din Marea Britanie şi cea din Irlanda, de 12,5% pentru firmele mici şi de 15% pentru companiile mari, face imposibilă concurenţa pentru investiţii, a declarat Federaţia întreprinderilor mici (Federation of Small Businesses).

Grupul şi-a prezentat planul Ministerului de Finanţe de la Stormont şi oficialilor britanici înainte de discuţii detaliate pe această temă.

Rata impozitului pe profit din Irlanda, mult sub media UE, a condus la un excedent bugetar, iar FSB afirmă că reluarea planurilor de reducere a ratei de impozitare a Irlandei de Nord ar putea crea locuri de muncă şi ar putea stimula situaţia economică a regiunii.

„Suntem masiv dezavantajaţi”, a declarat Roger Pollen, şeful departamentului de afaceri externe al FSB. „Alinierea cu Republica Irlanda nu va avea un impact asupra Regatului Unit, dar ar afecta dramatic economia noastră locală”.

Marea majoritate a finanţării Irlandei de Nord provine în prezent dintr-o plată anuală de „subvenţie globală” de 15 miliarde de lire sterline. Executivul de la Stormont strânge mai puţin de o liră sterlină la fiecare 20 de lire sterline din veniturile fiscale ale regiunii – aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline în 2023-24.

Irlanda de Nord a contribuit cu 1,2 miliarde de lire sterline la Trezoreria britanică din impozitul pe profit în 2021-22, ultimul an pentru care sunt disponibile date, potrivit Oficiului Naţional de Statistică.

Regatul Unit a adoptat în 2015 o lege care permite Irlandei de Nord să îşi stabilească rata impozitului pe profit. Însă legea nu a fost niciodată pusă în aplicare din cauza crizelor politice frecvente şi a prevederii că regiunea ar trebui mai întâi să demonstreze că finanţele sale sunt sustenabile.

În cadrul unui acord denumit „Safeguarding the Union” (Salvgardarea Uniunii), care a contribuit la restabilirea Stormont în februarie, după o pauză de doi ani, Londra a promis să „progreseze rapid” în ceea ce priveşte angajamentele sale de transfer al impozitului pe profit, „sprijinite de resursele necesare din cadrul HM Treasury”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paradis fiscal #irlanda #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.