Un nou paradis fiscal? Ţara din Europa care vrea să taie drastic impozitul pe profit pentru a atrage investitorii

13 Mai 2024, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2024, 10:16 // Actual //  bani.md

Irlanda de Nord ar trebui să reducă impozitul pe profit la fel ca în Republica Irlanda pentru a stimula creşterea economică în regiunea aflată în criză de lichidităţi, potrivit unei propuneri a celui mai mare grup de lobby al mediului de afaceri din regiune.

Diferenţa dintre rata de 25% a impozitului pe profit din Marea Britanie şi cea din Irlanda, de 12,5% pentru firmele mici şi de 15% pentru companiile mari, face imposibilă concurenţa pentru investiţii, a declarat Federaţia întreprinderilor mici (Federation of Small Businesses).

Grupul şi-a prezentat planul Ministerului de Finanţe de la Stormont şi oficialilor britanici înainte de discuţii detaliate pe această temă.

Rata impozitului pe profit din Irlanda, mult sub media UE, a condus la un excedent bugetar, iar FSB afirmă că reluarea planurilor de reducere a ratei de impozitare a Irlandei de Nord ar putea crea locuri de muncă şi ar putea stimula situaţia economică a regiunii.

„Suntem masiv dezavantajaţi”, a declarat Roger Pollen, şeful departamentului de afaceri externe al FSB. „Alinierea cu Republica Irlanda nu va avea un impact asupra Regatului Unit, dar ar afecta dramatic economia noastră locală”.

Marea majoritate a finanţării Irlandei de Nord provine în prezent dintr-o plată anuală de „subvenţie globală” de 15 miliarde de lire sterline. Executivul de la Stormont strânge mai puţin de o liră sterlină la fiecare 20 de lire sterline din veniturile fiscale ale regiunii – aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline în 2023-24.

Irlanda de Nord a contribuit cu 1,2 miliarde de lire sterline la Trezoreria britanică din impozitul pe profit în 2021-22, ultimul an pentru care sunt disponibile date, potrivit Oficiului Naţional de Statistică.

Regatul Unit a adoptat în 2015 o lege care permite Irlandei de Nord să îşi stabilească rata impozitului pe profit. Însă legea nu a fost niciodată pusă în aplicare din cauza crizelor politice frecvente şi a prevederii că regiunea ar trebui mai întâi să demonstreze că finanţele sale sunt sustenabile.

În cadrul unui acord denumit „Safeguarding the Union” (Salvgardarea Uniunii), care a contribuit la restabilirea Stormont în februarie, după o pauză de doi ani, Londra a promis să „progreseze rapid” în ceea ce priveşte angajamentele sale de transfer al impozitului pe profit, „sprijinite de resursele necesare din cadrul HM Treasury”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII