Un nou paradis fiscal? Ţara din Europa care vrea să taie drastic impozitul pe profit pentru a atrage investitorii

Irlanda de Nord ar trebui să reducă impozitul pe profit la fel ca în Republica Irlanda pentru a stimula creşterea economică în regiunea aflată în criză de lichidităţi, potrivit unei propuneri a celui mai mare grup de lobby al mediului de afaceri din regiune.

Diferenţa dintre rata de 25% a impozitului pe profit din Marea Britanie şi cea din Irlanda, de 12,5% pentru firmele mici şi de 15% pentru companiile mari, face imposibilă concurenţa pentru investiţii, a declarat Federaţia întreprinderilor mici (Federation of Small Businesses).

Grupul şi-a prezentat planul Ministerului de Finanţe de la Stormont şi oficialilor britanici înainte de discuţii detaliate pe această temă.

Rata impozitului pe profit din Irlanda, mult sub media UE, a condus la un excedent bugetar, iar FSB afirmă că reluarea planurilor de reducere a ratei de impozitare a Irlandei de Nord ar putea crea locuri de muncă şi ar putea stimula situaţia economică a regiunii.

„Suntem masiv dezavantajaţi”, a declarat Roger Pollen, şeful departamentului de afaceri externe al FSB. „Alinierea cu Republica Irlanda nu va avea un impact asupra Regatului Unit, dar ar afecta dramatic economia noastră locală”.

Marea majoritate a finanţării Irlandei de Nord provine în prezent dintr-o plată anuală de „subvenţie globală” de 15 miliarde de lire sterline. Executivul de la Stormont strânge mai puţin de o liră sterlină la fiecare 20 de lire sterline din veniturile fiscale ale regiunii – aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline în 2023-24.

Irlanda de Nord a contribuit cu 1,2 miliarde de lire sterline la Trezoreria britanică din impozitul pe profit în 2021-22, ultimul an pentru care sunt disponibile date, potrivit Oficiului Naţional de Statistică.

Regatul Unit a adoptat în 2015 o lege care permite Irlandei de Nord să îşi stabilească rata impozitului pe profit. Însă legea nu a fost niciodată pusă în aplicare din cauza crizelor politice frecvente şi a prevederii că regiunea ar trebui mai întâi să demonstreze că finanţele sale sunt sustenabile.

În cadrul unui acord denumit „Safeguarding the Union” (Salvgardarea Uniunii), care a contribuit la restabilirea Stormont în februarie, după o pauză de doi ani, Londra a promis să „progreseze rapid” în ceea ce priveşte angajamentele sale de transfer al impozitului pe profit, „sprijinite de resursele necesare din cadrul HM Treasury”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paradis fiscal #irlanda #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea accelerată a prețului la motorină va avea un impact direct asupra fermierilor și ar putea genera un nou val de scumpiri în economie, avertizează președintele Comisiei agricultură din Parlament, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea prețului la combustibil intervine într-un moment critic pentru sectorul agricol, când fermierii se află în plin sezon de producție. „Din păcate, trebuie să recunoaștem adevărul. Totul este posibil atunci când există interes național. Din păcate, acum vedem mai mult interes politic”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că scumpirea motorinei se va reflecta direct în costul final al produselor agricole, de la cereale și fructe până la lapte. În Republica Moldova, consumul de motorină depășește 2 miliarde de lei anual, iar aproximativ 65% din acest volum este utilizat în agricultură.

În același timp, majorarea accizelor cu aproximativ 7% în acest an și sistemul actual de taxare amplifică presiunea asupra agricultorilor. Ivanov a explicat că în Moldova motorina este taxată prin aplicarea accizei, peste care se calculează ulterior și TVA-ul. „La o acciză de aproximativ 4 lei, agricultorii mai plătesc încă aproximativ 80 de bani TVA”, a precizat acesta.

Președintele Comisiei agricultură consideră că Guvernul și Parlamentul ar putea adopta mai multe măsuri pentru a diminua impactul asupra fermierilor. Printre soluțiile propuse se numără reducerea sau suspendarea temporară a accizei pentru motorină, practică aplicată în unele state europene pentru sectoarele economice strategice, precum și diminuarea TVA-ului la combustibil.

O altă opțiune ar fi utilizarea rezervelor de stat de combustibil, prin programe menite să reducă costurile pentru agricultori în perioada lucrărilor agricole.

Ivanov a mai atras atenția asupra situației de pe piața angro a motorinei, unde prețurile ar fi crescut rapid în ultimele zile. Potrivit acestuia, motorina se vinde la angro cu aproximativ 25 de lei pe litru, în timp ce la stațiile de alimentare prețul cu amănuntul era de 22–23 de lei, iar livrările ar fi limitate.

Deputatul a criticat și faptul că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică reglementează doar prețurile la vânzarea cu amănuntul, în timp ce piața angro nu este controlată. „Nu există un mecanism clar care să arate ce stocuri de motorină există în Republica Moldova, iar acest lucru ține deja de securitatea noastră energetică”, a subliniat Ivanov.

În opinia sa, scumpirea combustibilului va afecta atât agricultura, cât și costurile logistice pentru exporturi, ceea ce ar putea duce la majorarea prețurilor și la accelerarea inflației. „Este o criză mondială, nu o putem evita. Dar dacă există voință politică, impactul negativ poate fi diminuat”, a concluzionat deputatul.