Un nou paradis fiscal? Ţara din Europa care vrea să taie drastic impozitul pe profit pentru a atrage investitorii

Irlanda de Nord ar trebui să reducă impozitul pe profit la fel ca în Republica Irlanda pentru a stimula creşterea economică în regiunea aflată în criză de lichidităţi, potrivit unei propuneri a celui mai mare grup de lobby al mediului de afaceri din regiune.

Diferenţa dintre rata de 25% a impozitului pe profit din Marea Britanie şi cea din Irlanda, de 12,5% pentru firmele mici şi de 15% pentru companiile mari, face imposibilă concurenţa pentru investiţii, a declarat Federaţia întreprinderilor mici (Federation of Small Businesses).

Grupul şi-a prezentat planul Ministerului de Finanţe de la Stormont şi oficialilor britanici înainte de discuţii detaliate pe această temă.

Rata impozitului pe profit din Irlanda, mult sub media UE, a condus la un excedent bugetar, iar FSB afirmă că reluarea planurilor de reducere a ratei de impozitare a Irlandei de Nord ar putea crea locuri de muncă şi ar putea stimula situaţia economică a regiunii.

„Suntem masiv dezavantajaţi”, a declarat Roger Pollen, şeful departamentului de afaceri externe al FSB. „Alinierea cu Republica Irlanda nu va avea un impact asupra Regatului Unit, dar ar afecta dramatic economia noastră locală”.

Marea majoritate a finanţării Irlandei de Nord provine în prezent dintr-o plată anuală de „subvenţie globală” de 15 miliarde de lire sterline. Executivul de la Stormont strânge mai puţin de o liră sterlină la fiecare 20 de lire sterline din veniturile fiscale ale regiunii – aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline în 2023-24.

Irlanda de Nord a contribuit cu 1,2 miliarde de lire sterline la Trezoreria britanică din impozitul pe profit în 2021-22, ultimul an pentru care sunt disponibile date, potrivit Oficiului Naţional de Statistică.

Regatul Unit a adoptat în 2015 o lege care permite Irlandei de Nord să îşi stabilească rata impozitului pe profit. Însă legea nu a fost niciodată pusă în aplicare din cauza crizelor politice frecvente şi a prevederii că regiunea ar trebui mai întâi să demonstreze că finanţele sale sunt sustenabile.

În cadrul unui acord denumit „Safeguarding the Union” (Salvgardarea Uniunii), care a contribuit la restabilirea Stormont în februarie, după o pauză de doi ani, Londra a promis să „progreseze rapid” în ceea ce priveşte angajamentele sale de transfer al impozitului pe profit, „sprijinite de resursele necesare din cadrul HM Treasury”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paradis fiscal #irlanda #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.