Un oligarh rus spune că sancțiunile împotriva miliardarilor din Rusia nu vor opri războiul început în Ucraina

Unul dintre cei mai bogați bărbați ai Rusiei a spus că impunerea de sancțiuni împotriva oligarhilor nu ar avea niciun impact asupra deciziei Moscovei de a pune capăt războiului în Ucraina, scrie BBC.

Bancherul miliardar Mihail Fridman a declarat într-o conferință de presă la Londra că războiul a fost o tragedie pentru ambele părți. Dar s-a oprit înaintea criticilor directe, spunând că remarcile personale ar putea reprezenta un risc nu doar pentru el, ci și pentru personal și colegi.

Se alătură altui om de afaceri, Oleg Deripaska, în apeluri la pace.

Cei doi bărbați sunt cei mai importanți oligarhi care au condamnat Rusia pentru invazia Ucrainei, aflată acum la a șasea zi.

Marea Britanie i-a sancționat, de asemenea, marți, pe șefii armatei din Belarus pentru rolul lor în „sprijinirea” invaziei ruse a Ucrainei.

Ministerul de Externe a declarat că armata belarusă a „sprijinit și permis invazia rusă a Ucrainei” și a sancționat, de asemenea, unele dintre firmele sale de producție de stat. Sancțiunile din Belarus sunt peste cele aplicate deja asupra Minskului de Regatul Unit din 2020, când peste 100 de persoane și organizații au fost vizate ca răspuns la alegerile frauduloase din Belarus.

Ce sancțiuni i se impun Rusiei?

Născut în Ucraina înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, Fridman a fost fondatorul celei mai mari bănci private din Rusia, Alfabank, și conduce firma de investiții LetterOne, care are interese extinse în petrol și retail.

Miliardarul a spus că sancțiunile, care îngheață unele active și impun o interdicție de călătorie, sunt nejustificate și că va lupta împotriva lor. Dar el a adăugat că sancțiunile nu vor avea, în orice caz, efectul dorit de a ajuta la frânarea Kremlinului.

„Părinții mei mi-au spus mereu: știi, pentru că ești evreu, nu poți fi în această funcție sau în acea funcție, în această universitate sau la acest job. Acum, mă confrunt cu aceeași situație aici în Occident, pentru că ești rus”.

„Problemă sensibilă”

Luni, Uniunea Europeană a impus miliardarului Fridman, care locuiește la Londra, precum și partenerului de afaceri Pyotr Aven.

Declarația UE l-a descris pe Fridman drept „un finanțator rus de top și un facilitator al cercului interior al lui Putin”.

Fridman a spus că conflictul din Ucraina ar trebui să se încheie cât mai curând posibil, dar a evitat întrebările despre condamnarea totală a acțiunilor președintelui Vladimir Putin.

„Te rog, nu mă împinge să comentez”, a spus el, adăugând că nu ar fi doar „riscul meu personal, ci și un risc pentru colegii și personalul meu”.

El a spus că companiile sale au zeci de mii de angajați în Rusia, Ucraina și Marea Britanie.

„Este o problemă foarte sensibilă. Avem zeci de parteneri și nu am dreptul să-i pun pe toți în pericol”.

La rândul său, Deripaska, care a fondat unul dintre cele mai mari grupuri industriale din Rusia, a pledat și pentru pace într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Fridman, care s-a născut în Ucraina, a spus că sancțiunile au un impact drastic asupra economiei ruse și a cerut încetarea conflictului – dar a spus că nu are nicio influență asupra acțiunilor președintelui Putin. Fondatorul Alfabank, consideră că UE îl tratează inechitabil.

#Alfabank #oligarh rus #sanctiuni #om de afaceri #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.