Un pușcăriaș a imitat la telefon un miliardar și i-a furat 11 milioane de dolari din cont

18 Oct. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Oct. 2022, 10:00 // Actual //  MD Bani

Telefoanele de contrabandă sunt obiecte foarte valoroase pentru deținuți, dar în mâinile lui Arthur Lee Cofield, care execută o condamnare de 14 ani pentru jaf armat într-o închisoare de maximă siguranță din statul american Georgia, un telefon mobil a valorat 11 milioane de dolari, potrivit procurorilor federali, scrie The New York Times.

Din închisoarea aflată la 70 de kilometri de Atlanta, Cofield a sunat la Corporația Charles Schwab în iunie 2020 și s-a dat drept Sidney Kimmel, un miliardar de 94 de ani din industria fashion care a produs filme precum „Moneyball”, „United 93” și „Crazy Rich Asians”.

Cofield a vorbit cu un reprezentant al companiei ca să deschidă un cont curent. După ce pușcăriașului i s-a spus că are nevoie de un act de identitate și o factură la utilități, un alt conspirator i-a trimis pe telefon o poză cu permisul de conducere al lui Kimmel și una cu o factură, potrivit procurorilor.

Cofield a fost atât de convingător la telefon încât a reușit să convingă gigantul din domeniul serviciilor financiare să transfere 11 milioane de dolari din contul lui Kimmel unui comerciant de metale prețioase din Idaho pentru a achiziționa 6.106 monede de aur.

Deținutul a folosit telefonul de contrabandă pentru a angaja o firmă privată de securitate care să transporte monedele cu un avion închiriat. După ce monedele de aur au fost livrate, Cofield l-a contactat pe proprietarul unei vile cu șase dormitoare și un teren împădurit de peste 5.000 de metri pătrați și i-a oferit 4,4 milioane de dolari.

Cu ajutorul complicilor, Cofield a plătit un avans de 720.000 de dolari în bani lichizi și restul, tot cash, mai târziu. Directorul unității în care era închis Cofield a spus că deținutul este „un individ perspicace și inteligent care ar putea să îți fure milioane [de dolari]”.

Cofield, în vârstă de 31 de ani, a fost acuzat că a conspirat pentru a comite fraudă bancară, de furt de identitate și spălare de bani și a pledat nevinovat.

Anumite detalii despre schema lui Cofield rămân neclare: documentele nu explică de ce Kimmel a fost ținta deținutului și nu se știe cum infractorul, care se confruntă și cu acuzații de tentativă de omor într-un caz separat, a reușit să facă rost de un telefon despre care procurorii spun că a fost ascuns în celula sa din închisoare.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Corecții din Georgia a spus că în 2022 au fost confiscate în jur de 5.600 de telefoane de contrabandă.

Realitatea Live

17 Dec. 2025, 15:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Dec. 2025, 15:47 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII