Un secret greu de pătruns! Partidele care nu dau socoteală nimănui. Cheltuie banii după bunul plac

În perioada recentă a campaniei electorale din Republica Moldova, observatorii de la organizația Promo-LEX au raportat o dublare a cazurilor de abuz de resurse administrative, precum și deficiențe considerabile în raportarea financiară a concurenților electorali.

Într-un interval de două săptămâni, s-a observat o creștere semnificativă a activităților de promovare, cu cel puțin 1.421 de astfel de activități desfășurate. Cele mai mari procente din aceste activități au fost raportate de PAS (22%), PSRM (19%), PȘ (13%) și PDCM (6%).

Utilizarea instituțiilor statului în scopul promovării inițiativelor electorale, situație în care dispare delimitarea dintre stat și partid politic a fost atestată în 4 cazuri (Guvernul Republicii Moldova, Comitetul Executiv al UTAG, Consiliul Orășenesc Taraclia și Consiliul Raional Orhei).

Numărul cazurilor de abuz de resurse administrative a crescut, ajungând la 77 de astfel de incidente. Aceste cazuri includ implicarea în activități de campanie a persoanelor care dețin funcții publice, implicarea administrațiilor publice locale în promovarea electorală a candidaților, atribuirea meritelor pentru lucrări sau servicii de uz public finanțate din bani publici, organizarea întrunirilor electorale în instituții publice în timpul programului de muncă și alte situații considerate abuzive.

Observatorii au identificat și cazuri ce pot fi considerate corupție a alegătorilor și multiple încălcări ale legislației privind publicitatea electorală, cum ar fi amplasarea neautorizată a publicității și lipsa informațiilor complete în aceasta.

De asemenea, analiza rapoartelor financiare a arătat deficiențe semnificative în ceea ce privește donațiile raportate și cheltuielile neraportate la Comisia Electorală Centrală (CEC). Colectarea donațiilor în numerar cu depășirea limitelor legale și colectarea donațiilor de la persoane juridice implicate în contracte de achiziții publice sunt printre problemele identificate.

În perioada 6 – 27 octombrie 2023, 30 formațiuni politice și 16 candidați independenți au raportat venituri în valoare totală de 29,8 mil. de lei. Cele mai multe venituri (69%) au fost raportate de cinci concurenți: PAS – 23%, PSRM – 15%, PȘ – 12%, PN – 11% și MAN – 9%. Circa jumătate din acestea sunt donații de la persoane fizice, iar 40% – venituri transferate din contul partidelor politice. Au fost raportate cheltuieli de 28,2 mil. de lei, dintre care 1,4 mil. de lei au fost din donații materiale.

Observatorii Promo-LEX au identificat colectarea donațiilor în numerar cu depășirea limitelor legale în cazul a 5 concurenți electorali (ALDE, PȘ, PSRM și 2 candidați independenți). De asemenea, în cazul a doi concurenți electorali (PAS și MAN) a fost observată colectarea donațiilor de la persoane juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice. 6 concurenți (PAS, MAN, CUB, PLDM, PS și LOC) au raportat donații de la persoane juridice ce înregistrează restanțe la bugetul de stat.

Promo-LEX a estimat o sumă totală a cheltuielilor neraportate la CEC de cel puțin 2,1 milioane de lei de lei pentru activitățile de campanie desfășurate de 24 formațiuni politice și 23 CI. Din totalul cheltuielilor estimate drept neraportate, 42% au fost pentru PR, urmat de PȘ – 14%, PAS – 10% și PSRM – 9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#partide #cheltuieli #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.