Veste bombă despre finanțările externe! Leul tare a „mâncat” o parte din banii străinilor

Ministerul Finanțelor a anunțat că volumul finanțării externe a bugetului Republicii Moldova pentru anul 2023 va înregistra o reducere semnificativă, conform modificărilor recent adoptate la Legea bugetului de stat, publicate în Monitorul Oficial. Potrivit acestor modificări, volumul total al finanțării externe va scădea cu 3,5 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 16,4%, și se va situa la 18,2 miliarde de lei, comparativ cu cifra planificată anterior de 21,8 miliarde de lei.

Aceste schimbări sunt rezultatul ajustărilor aduse în ceea ce privește împrumuturile externe destinate sprijinirii bugetului, care vor cunoaște o reducere de 813,9 milioane lei (-6,5%), coborând de la 12 miliarde 548 milioane lei la 11,7 miliarde lei. De asemenea, volumul împrumuturilor destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe va cunoaște o scădere semnificativă, de 2,7 miliarde de lei (-29,8%), coborând de la 9,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a indicat că reducerea volumului împrumuturilor pentru sprijinirea bugetului este rezultatul unei reevaluări la cursul de schimb actualizat. Acest lucru a dus la ajustări ale asistenței financiare acordate de diverse organizații și țări, cum ar fi reducerea asistenței macrofinanciare acordate de Uniunea Europeană, împrumuturile de la Banca Mondială, asistența financiară de la Agenția Franceză de Dezvoltare, programul FMI și multe altele.

Aceste ajustări semnificative vor avea un impact direct asupra finanțelor publice și a proiectelor de dezvoltare în Republica Moldova, solicitând o gestionare atentă și eficientă a resurselor bugetare disponibile în acest context.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curs #deficit #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).