Bogătașii din Singapore sunt cel mai puțin mulțumiți de viața lor

Bogătașii din Singapore sunt cel mai puțin mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și cea personală în comparație cu semenii lor din alte părți ale regiunii Asia-Pacific, conform unui sondaj analizat de Bloomberg.

Doar 30% dintre persoanele cu o avere de peste 1 milion de dolari din Singapore se simt fericiți cu echilibrul dintre muncă și viața personală, iar acesta este cel mai scăzut procent din rândul indivizilor cu avere mare din regiunea analizată de Banque Lombard Odier & Cie SA din Elveția.

Thailanda ocupă primul loc în clasament, cu 72,7% dintre milionari mulțumiți de felul în care reușesc să împace viața profesională cu cea privată, urmată de Australia, conform studiului publicat joi.

Grupul de milionari nemulțumiți din Singapore poate fi parțial explicat prin timpul petrecut la muncă, deoarece 26% dintre singaporezi au răspuns că lucrează deseori peste program, conform raportului. Singapore are în medie cel mai lungprogram de lucru pe săptămână – 45 de ore, conform cercetării realizate de compania londoneză de spații de lucru flexibile The Instant Group.

Cu toate acestea, există percepția că generația mai tânără va renunța la mentalitatea “munca este viață / viața este muncă” în contextul transferului masiv de avere care se anunță în Asia, conform raportului Lombard Odier.

Banca a chestionat mai mult de 460 de persoane cu avere mare din Singapore, Hong Kong, Japonia, Thailanda, Filipine, Taiwan și Australia, iar studiul a avut loc în intervalul mai – iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #singapore #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.