Alegeri locale! Jocurile sunt făcute. Ce partid a pompat bani grei în campania electorală

Astăzi, 3 noiembrie, este ultima zi de campania electorală pentru alegerile locale din 5 noiembrie. BANI.MD a analizat rapoartelefinanciare ale partidelor politice care și-au înaintat favoriții în cursă pentru primăriile din țară.

Din data de 30 septembrie până în data de 27 octombrie partidele politice au cheltuit pentru campania electorală 27,8 milioane de lei și au avut venituri de 29,4 milioane de lei.

În topul partidelor, din cele 36 implicate în campania electorală, cu cele mai mari cheltuieli este PAS, partidul de guvernământ, care a cheltuit 6,7 milioane de lei urmat de Partidul Socialiștilor – 4,2 milioane de lei, Partidul Șansă – 3 milioane de lei, Partidul Nostru – 2,9 milioane de lei, Mișcarea Alternativa Națională – 4,2 milioane de lei, Partidul “Renaștere” – 1,5 milioane de lei. Partidul Social Democrat European, Partidul Liberal Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei au cheltuit câte un milion de lei. Restul partidelor au avut cheltuieli sub un milion de lei.

La alegerile din 5 noiembrie, vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari, 9 972 de consilieri în 896 de consilii orășenești și sătești și 1 086 de consilieri în 34 de consilii raionale și municipale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campoanie #partide #cheltuieli #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.