Alegeri locale! Jocurile sunt făcute. Ce partid a pompat bani grei în campania electorală

Astăzi, 3 noiembrie, este ultima zi de campania electorală pentru alegerile locale din 5 noiembrie. BANI.MD a analizat rapoartelefinanciare ale partidelor politice care și-au înaintat favoriții în cursă pentru primăriile din țară.

Din data de 30 septembrie până în data de 27 octombrie partidele politice au cheltuit pentru campania electorală 27,8 milioane de lei și au avut venituri de 29,4 milioane de lei.

În topul partidelor, din cele 36 implicate în campania electorală, cu cele mai mari cheltuieli este PAS, partidul de guvernământ, care a cheltuit 6,7 milioane de lei urmat de Partidul Socialiștilor – 4,2 milioane de lei, Partidul Șansă – 3 milioane de lei, Partidul Nostru – 2,9 milioane de lei, Mișcarea Alternativa Națională – 4,2 milioane de lei, Partidul “Renaștere” – 1,5 milioane de lei. Partidul Social Democrat European, Partidul Liberal Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei au cheltuit câte un milion de lei. Restul partidelor au avut cheltuieli sub un milion de lei.

La alegerile din 5 noiembrie, vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari, 9 972 de consilieri în 896 de consilii orășenești și sătești și 1 086 de consilieri în 34 de consilii raionale și municipale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campoanie #partide #cheltuieli #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcțiile de locuințe au crescut ușor în prima jumătate a anului, în timp ce pentru clădirile nerezidențiale au fost eliberate mai puține autorizații. În total, în perioada ianuarie-iunie 2026, în Republica Moldova au fost emise 1 376 de autorizații de construire, cu 0,5% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din total, 1 034 de autorizații au fost eliberate pentru clădiri rezidențiale, inclusiv cele destinate colectivităților. Numărul acestora a crescut cu 3% față de primele șase luni din 2025 și reprezintă 75,1% din toate autorizațiile emise. În schimb, pentru clădirile nerezidențiale au fost acordate 342 de autorizații, cu 9,8% mai puține decât anul trecut, acestea reprezentând 24,9% din total.

Datele arată că situația este mult mai stabilă decât în urmă cu un an. În ianuarie-iunie 2025, numărul total al autorizațiilor de construire scăzuse cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2024. Autorizațiile pentru clădiri rezidențiale se reduseseră atunci cu 7,7%, iar cele pentru construcții nerezidențiale – cu 22,3%.

Mai multe autorizații au fost eliberate în sate decât în orașe. În mediul rural au fost acordate 709 autorizații, ceea ce înseamnă 51,5% din total și cu 0,1% mai mult față de anul trecut. În mediul urban au fost emise 667 de autorizații, sau 48,5% din total, în scădere cu 1,2%.

Activitatea a fost mai intensă în trimestrul al doilea. În primele trei luni ale anului au fost eliberate 586 de autorizații, dintre care 444 pentru clădiri rezidențiale și 142 pentru cele nerezidențiale. În perioada aprilie-iunie, numărul total a crescut la 790, dintre care 590 pentru clădiri rezidențiale și 200 pentru cele nerezidențiale.

La nivel regional, evoluțiile au fost diferite. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 6,1%, de la 376 la 399, iar al celor nerezidențiale cu 15,7%, de la 51 la 59. În regiunea Centru, autorizațiile rezidențiale au crescut cu 8,4%, până la 398, însă cele nerezidențiale au scăzut puternic, cu 32,5%, până la 102.

În Nord au fost eliberate 95 de autorizații rezidențiale, cu 3,1% mai puține, și 87 nerezidențiale, cu 6,1% mai multe. Cea mai mare scădere în sectorul rezidențial s-a înregistrat în Sud, unde numărul autorizațiilor s-a redus cu 27,7%, de la 83 la 60. În UTA Găgăuzia, modificările au fost mai mici: autorizațiile rezidențiale au crescut cu 2,5%, până la 82, iar cele nerezidențiale cu 2%, până la 50.