Un vinificator din Republica Moldova a înregistrat un profit de 2,7 milioane de euro

Producătorul de vinuri Purcari Wineries a înregistrat în primul trimestru un profit net de 12,779 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, în timp ce veniturile au sporit cu 31%, la 73,335 de milioane de lei, potrivit rezultatelor financiare publicate, luni, pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

În primul trimestru din 2022, Purcari Wineries înregistrase un profit net de 11,978 de milioane de lei şi venituri de 56,188 de milioane de lei.

„A fost al doilea cel mai bun trimestru din 2019, dinaintea pandemiei pentru Purcari, în pofida contextului macro provocator. Lucrurile se îmbunătăţesc în general, cu lanţuri de aprovizionare care funcţionează mai bine, o redeschidere în China, scăderea preţurilor la energie, dar marjele ramân oarecum încă sub presiune. Menţinem un bilanţ solid şi suntem bine poziţionaţi pentru a continua să câştigăm cota de piaţă şi să profităm de oportunităţile anorganice existente”, a declarat Victor Bostan, CEO Purcari Wineries PLC.

Purcari Wineries Public Company Limited (cu familiile de branduri: Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar, Domeniile Cuza si Angel’s Estate) este unul dintre cele mai mari grupuri de vinuri si brandy din regiunea Europei Centrale si de Est. Grupul gestionează aproximativ 1.450 de hectare de podgorii şi operează şapte platforme de producţie în România, Moldova şi Bulgaria. Purcari Wineries este lider pe segmentul vinurilor Premium din Romania cu o cotă de circa 25%, şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 40 de ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinificator #profit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.