Unde și de ce redistribuie Rusia trupe pe teritoriul ucrainean și ce încearcă să facă în Transnistria

Forțele rusești au făcut progrese limitate la vest de Severodonetsk pe 29 aprilie, dar rămân blocate la sud de Izium. De asemenea, contraatacurile ucrainenilor în jurul orașului Harkiv ar putea forța trupele ruse să redistribuie unități destinate axei Izium pentru a meține aceste poziții, arată nouă evaluare a Institutului american pentru analiza războiului. Atacurile de tip steag fals ale Kremlinului din Transnistria încearcă să forțeze Moldova să abandoneze politicile pro-europene.

Trupele ruse intenționează probabil să lase o forță de luptă minimă în Mariupol, atât cât este necesar pentru a bloca pozițiile ucrainene din Azovstal și pentru a preveni acțiunile ucrainene, și să desfășoară cât mai multă putere de luptă pentru a sprijini operațiunile ofensive în altă parte.

Forțele ucrainene încetinesc cu succes atacurile rusești în estul Ucrainei, care au asigurat doar avansuri minore la vest de Severodonețk și nu au avansat pe frontul Izium în ultimele 24 de ore.

Este puțin probabil ca contraatacurile ucrainene de la Harkiv să se dezvolte într-o contraofensivă majoră în zilele următoare, dar ar putea obliga Rusia să redistribuie forțele destinate axei Izium pentru a-și menține pozițiile defensive în jurul orașului.

Serviciile de informații ucrainene au continuat să avertizeze că atacurile rusești de tip steag fals în Transnistria au ca scop să atragă Transnistria în război și să forțeze Moldova să abandoneze politicile pro-europene.

Oficialii guvernamentali ucraineni au continuat să avertizeze că forțele ruse răspândesc dezinformare pro-Kremlin în Transnistria și se pregătesc să folosească Transnistria ca pe o „rampă de lansare pentru agresiunea” împotriva Ucrainei și Moldovei.

Direcția Principală de Informații ucraineană a susținut că atacurile anterioare ale Rusiei de la Tiraspol, Percani și Maiac au ca scop constrângerea conducerii transnistrene de a permite desfășurarea suplimentară de trupe rusești în Transnistria și a amenința guvernul moldovean să „abandoneze politicile pro-europene”.

„Canada, Statele Unite, Israel și Germania au îndemnat în special cetățenii să nu viziteze Transnistria din cauza riscului de escaladare și de conflict armat în zonă.

Institutul american al războiului nu poate confirma în mod independent raportul Direcției ucrainene de Informații că încercările rusești de tip steag fals sunt menite să convingă Transnistria să accepte cererile Kremlinului, ceea ce ar indica un grad mai scăzut de control al Kremlinului asupra mandatarului său în Moldova decât s-a evaluat anterior.

#transnistria #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.